Rețeaua de metrou din București nu dispune încă de un sistem generalizat de porți sau panouri de protecție care să separe călătorii de calea de rulare.
Deși au existat numeroase declarații, analize tehnice și proiecte-pilot, singura măsură concretă a fost testarea unei porți de siguranță în stația Berceni. Testul nu a fost urmat de montarea sistemului în toate stațiile de pe Magistrala 2 sau în restul rețelei.
În prezent, primele sisteme complete sunt prevăzute pentru viitoarele stații ale Magistralei 4, pe tronsonul Gara de Nord–Gara Progresul. Totuși, în vara anului 2026, proiectul se află încă în etapa de proiectare, iar porțile există doar la nivelul documentației tehnice.
Ce sunt, de fapt, porțile anti-suicid de la metrou
În spațiul public, sistemele sunt numite frecvent „parapeți anti-suicid”. Din punct de vedere tehnic, însă, acestea sunt cunoscute sub denumirea de „platform screen doors” sau PSD.
Există și sisteme denumite „automatic platform gates” – APG, formate din porți automate de înălțime redusă.
Rolul lor este de a crea o barieră fizică între călători și șine. Ușile de pe peron se deschid numai după oprirea și alinierea trenului în stație, simultan sau coordonat cu ușile vagoanelor.
Nu sunt simple panouri de sticlă
Montarea porților anti-suicid de la metrou nu presupune doar fixarea unor panouri pe marginea peronului.
Sistemul trebuie sincronizat cu trenurile și integrat în instalațiile de semnalizare și control al traficului. De asemenea, sunt necesare avertizări vizuale și sonore, uși pentru evacuarea de urgență, sisteme de monitorizare și proceduri speciale de intervenție.
Fiecare componentă trebuie testată și întreținută permanent. O defecțiune poate afecta accesul călătorilor, timpul de staționare al trenurilor sau evacuarea în cazul unei situații de urgență.
Promisiunea din 2017: lucrările urmau să înceapă în 2018
Discuțiile serioase despre montarea unor bariere între peroane și șine au început după tragedia produsă în decembrie 2017 în stația Dristor. Atunci, o tânără a murit după ce a fost împinsă în fața trenului.
La sfârșitul aceluiași an, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Felix Stroe, declara că lucrările pentru instalarea sistemelor de protecție ar putea începe în al doilea trimestru al anului 2018.
Promisiunea nu a fost urmată însă de o investiție concretă.
Proiectul propus pentru Piața Victoriei
În aprilie 2018, Metrorex anunța că analizează posibilitatea realizării unui proiect-pilot în stația Piața Victoriei 1.
Propunerea fusese înaintată de asocierea TIAB–Grupul Vinci–Logic IT Consult și prevedea montarea unor platforme cu uși culisante pe peron.
Încă de la început, Metrorex preciza că proiectul nu avea o sursă sigură de finanțare. În plus, trebuiau clarificate numeroase aspecte tehnice, juridice și economice.
Printre problemele identificate se aflau:
- costul investiției;
- costurile de exploatare și mentenanță;
- intervențiile în situații de urgență;
- integrarea cu sistemele de siguranță feroviară;
- reautorizarea stației din perspectiva securității la incendiu.
În cele din urmă, proiectul de la Piața Victoriei nu a fost implementat.
Testul de la Berceni: o singură poartă montată în 2022
După aproximativ patru ani de la discuțiile privind Piața Victoriei, Metrorex a reluat proiectul.
În iulie 2022, compania a început montarea unei porți experimentale în stația Berceni, pe peronul corespunzător direcției Berceni–Pipera.
Testul a avut un scop limitat. Metrorex a urmărit comportamentul tehnic, operațional și funcțional al instalației, compatibilitatea acesteia cu normele de siguranță feroviară și modul în care era utilizată de călători.
Nu a fost închis întregul peron și nici nu a început automat un program de echipare a tuturor stațiilor.
Testele nu au indicat probleme majore
În 2025, reprezentanții Metrorex au transmis că testele efectuate la Berceni nu au evidențiat deficiențe tehnice care să afecteze siguranța circulației.
Compania declara că analizează inclusiv posibilitatea extinderii sistemului pe Magistrala 2. Cu toate acestea, o asemenea investiție ar fi necesitat identificarea unei surse de finanțare, realizarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate și organizarea unei proceduri de achiziție publică.
Rezultatul tehnic favorabil nu a fost urmat de un program de instalare a porților în stațiile existente. Din comunicările publice nu rezultă existența unui contract separat pentru echiparea întregii Magistrale 2 sau a întregii rețele.
De ce nu au fost extinse porțile în stațiile existente
Principala dificultate este legată de integrarea sistemului într-o infrastructură construită cu mult timp înainte ca asemenea tehnologii să fie luate în calcul.
Trenurile trebuie să oprească foarte precis
Ușile vagoanelor trebuie să se alinieze cu porțile montate pe peron. Prin urmare, trenurile trebuie să oprească de fiecare dată într-o poziție foarte precisă.
Orice abatere poate afecta îmbarcarea, timpul petrecut în stație și circulația trenurilor.
Sistemul trebuie conectat la semnalizarea feroviară și la instalațiile de control al traficului. Metrorex arăta încă din 2018 că porțile ar trebui să aibă un nivel de integritate comparabil cu sistemele de siguranță utilizate în exploatarea metroului.
Stațiile vechi nu au fost proiectate pentru porți automate
Montarea unor asemenea instalații în stațiile existente poate presupune verificarea și consolidarea marginilor peroanelor.
De asemenea, pot fi necesare modificări ale instalațiilor electrice, sistemelor de evacuare și elementelor de securitate la incendiu.
În cazul panourilor pe toată înălțimea, trebuie analizată și ventilația. Separarea completă dintre peron și tunel poate modifica circulația aerului în stație.
Porțile de înălțime redusă sunt mai ușor de instalat, dar nu izolează complet calea de rulare.
Mentenanța trebuie asigurată permanent
Fiecare ușă trebuie monitorizată, verificată și întreținută.
O singură defecțiune poate împiedica accesul într-un vagon sau poate întârzia plecarea trenului. Din acest motiv, sistemul presupune existența unor echipe specializate, recrutarea de personal și asigurarea unui buget permanent pentru mentenanță.
Finanțarea rămâne problema principală
Metrorex a legat în mod repetat extinderea proiectului de identificarea unor surse de finanțare.
În lipsa unui buget pentru modernizarea peroanelor existente, prioritatea a devenit includerea sistemelor în proiectele noi. În acest mod, stațiile, peroanele, trenurile și sistemele de semnalizare pot fi proiectate de la început pentru a funcționa împreună.
Magistrala 4, prima linie proiectată cu porți de protecție
O schimbare importantă a apărut odată cu actualizarea proiectului pentru extinderea Magistralei 4 între Gara de Nord și Gara Progresul.
Directorul general al Metrorex, Mariana Miclăuș, a declarat că peroanele viitoarelor stații vor avea sisteme de tip „Half-Height PSD”.
Acestea sunt porți automate de înălțime redusă, integrate cu sistemul de siguranță a traficului. Studiul de fezabilitate prevede ecrane de protecție între marginea peronului și zona de siguranță.
Spre deosebire de proiectele anterioare, porțile nu mai sunt prezentate doar ca o idee sau ca un experiment. Ele fac parte din documentația unei investiții majore.
Totuși, includerea sistemului într-un studiu de fezabilitate sau într-un proiect tehnic nu înseamnă că porțile au fost deja cumpărate ori instalate.
Ce prevede proiectul Magistralei 4
Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai extinderii M4 prin Hotărârea nr. 574 din 4 iulie 2025.
Proiectul are o lungime totală de aproximativ 11,94 kilometri. Dintre aceștia, aproximativ 10,84 kilometri sunt destinați circulației cu pasageri, iar circa 1,1 kilometri vor asigura legătura cu Depoul Progresul.
Documentația oficială prevede:
- 13 stații noi;
- integrarea stației existente Gara de Nord 2;
- construirea unui depou nou;
- o valoare totală de peste 17 miliarde de lei;
- o durată estimată de execuție de 50 de luni.
Finanțarea ar urma să provină din Programul Transport 2021–2027, de la bugetul de stat și din alte surse constituite legal.
În comunicările publice se vorbește frecvent despre „14 stații noi”. Formula juridică exactă este însă de 13 stații noi, la care se adaugă stația Gara de Nord 2, deja existentă.
În ce stadiu se află proiectul în iulie 2026
Contractele pentru proiectarea și execuția extinderii M4 au fost împărțite în două loturi:
Lotul 1
Tronsonul Gara de Nord–Eroii Revoluției.
Lotul 2
Tronsonul Eroii Revoluției–Gara Progresul.
La 1 februarie 2026, Primăria Sectorului 4 anunța emiterea ordinului de începere și pentru al doilea lot. Astfel, toate stațiile urmau să intre în etapa de proiectare.
Autoritatea locală estima atunci că proiectarea ar putea dura cel mult zece luni.
Ulterior, proiectul a întâmpinat un blocaj administrativ privind documentația și efectuarea plăților pentru această etapă.
La 10 iunie 2026, Primăria Sectorului 4 a anunțat că Ministerul Transporturilor semnase documentele necesare și că proiectarea putea continua. Potrivit comunicatului, etapa urma să fie finalizată în septembrie 2026, după care ar fi trebuit să înceapă lucrările de execuție.
Prin urmare, la 28 iulie 2026, porțile de protecție ale Magistralei 4 existau doar ca soluție prevăzută în documentație.
Realizarea lor depinde de finalizarea proiectării, începerea lucrărilor, cumpărarea echipamentelor, integrarea cu trenurile și autorizarea întregului sistem.
Cât de eficiente sunt porțile de protecție
Cercetările internaționale arată că barierele fizice pot reduce semnificativ accesul voluntar sau accidental la calea de rulare.
O analiză științifică publicată în 2025 a evaluat 51 de studii referitoare la prevenirea incidentelor suicidare pe infrastructura feroviară.
Concluziile au indicat rezultate promițătoare pentru ușile de peron și gardurile de protecție. În stațiile dotate cu sisteme pe toată înălțimea, incidentele au fost eliminate în studiile analizate.
Barierele de înălțime redusă au produs, de asemenea, scăderi importante. Eficiența lor a variat însă în funcție de înălțime și configurație.
Beneficiile depășesc prevenirea sinuciderilor
Porțile pot preveni și alte tipuri de incidente:
- căderile accidentale pe șine;
- împingerea unor persoane de pe peron;
- pătrunderea obiectelor pe calea de rulare;
- accesul neautorizat în tunel;
- întreruperile provocate de incidentele de pe șine.
Totuși, protejarea unei singure stații sau a unui număr redus de peroane nu rezolvă automat problema la nivelul întregului oraș.
Un studiu publicat în iulie 2026 a indicat posibilitatea ca unele tentative să se deplaseze către stații neprotejate sau către alte metode. Prin urmare, porțile trebuie integrate într-o strategie mai amplă de prevenție și sănătate mintală.
Întrebările la care Metrorex trebuie să răspundă
În ciuda declarațiilor făcute de-a lungul anilor, Metrorex nu a publicat într-o formă ușor accesibilă un raport tehnic complet privind testul realizat la Berceni.
Nu sunt cunoscute public toate informațiile despre durata testelor, numărul defecțiunilor, costurile instalației, comportamentul călătorilor sau recomandarea finală privind extinderea proiectului.
De asemenea, nu există un calendar public ferm pentru montarea porților în stațiile existente de pe magistralele M1, M2, M3, M4 sau M5.
Rămân fără un răspuns clar mai multe întrebări importante:
- Care au fost concluziile tehnice și economice complete ale testului de la Berceni?
- Cât ar costa echiparea Magistralei 2?
- Cât ar costa modernizarea întregii rețele?
- Care sunt stațiile considerate prioritare?
- Există o sursă de finanțare pentru peroanele existente?
- Vor deveni porțile obligatorii în toate magistralele și extensiile viitoare?
- Ce măsuri suplimentare sunt aplicate până la montarea unor bariere fizice?
Metrorex nu a prezentat public nici o listă de priorități întocmită în funcție de aglomerație, numărul incidentelor, lățimea peroanelor sau dificultatea lucrărilor necesare în fiecare stație.
Istoria porților anti-suicid de la metrou poate fi împărțită în trei etape.
Prima etapă a fost promisiunea făcută după tragedia din 2017. A doua a fost proiectul-pilot limitat, realizat în stația Berceni în 2022. A treia este includerea porților de protecție în proiectul extinderii Magistralei 4.
Progresul real constă în faptul că sistemul este prevăzut acum într-o investiție majoră, cu indicatori tehnico-economici aprobați și contracte de proiectare și execuție.
Totuși, această evoluție nu schimbă situația călătorilor care folosesc zilnic stațiile existente.
În vara anului 2026, Bucureștiul nu are încă peroane protejate integral prin uși automate. Sistemele promise pentru Magistrala 4 se află în etapa de proiectare și vor deveni funcționale numai dacă investiția va fi finanțată și executată conform documentației și contractelor.
Prin urmare, porțile anti-suicid de la metrou nu au fost abandonate oficial. Implementarea lor a fost însă mutată de la modernizarea imediată a rețelei existente către construirea unei magistrale noi, a cărei finalizare se află încă la câțiva ani distanță.
sursa foto: Observator News
