HTML Image as link

Parcarea de la Universitate rămâne mai mult goală după 14 ani. Câți bani primește PMB și ce schimbă Ciucu

Deși se află în centrul Bucureștiului, într-una dintre cele mai aglomerate și căutate zone ale orașului, parcarea de la Universitate continuă să fie subutilizată. În 14 ani de funcționare, aceasta nu a depășit niciodată un grad mediu de ocupare de 56%.

Mai mult, în 2025, doar 45% dintre locuri au fost ocupate în medie. Asta înseamnă că, într-o zonă în care șoferii reclamă frecvent lipsa parcărilor, mai mult de jumătate din capacitatea parcării subterane a rămas nefolosită.

Nici beneficiul financiar pentru Primăria Capitalei nu este unul semnificativ. Din 2012 până la finalul anului 2025, parcarea a adus bugetului local redevențe totale de aproximativ 1,75 milioane de lei, echivalentul a circa 350.000 de euro.

În schimb, parcările publice marcate cu albastru au început să genereze venituri tot mai mari. Primarul general Ciprian Ciucu încearcă acum să crească gradul de încasare și să transforme parcările administrate de municipalitate într-o sursă mai importantă de venit.

Parcarea de la Universitate, o investiție de aproximativ 10 milioane de euro

Parcarea subterană de la Universitate a fost inaugurată în 2012. Construcția a fost realizată de firmele Synergy Construct și Apolodor Com Impex SRL, în cadrul unui parteneriat public-privat.

Primăria Municipiului București a pus la dispoziție terenul din centrul Capitalei. Investitorul privat Interparking Hispania SA, prin subsidiara Square Parking SRL, a finanțat construcția și a preluat exploatarea parcării.

Valoarea estimată a investiției a fost de aproximativ 10 milioane de euro.

Parcarea dispune de 406 locuri pentru autoturisme și 22 de locuri pentru motociclete. Cu toate acestea, capacitatea disponibilă nu a fost folosită integral în niciunul dintre cei 14 ani de funcționare.

Parcarea de la Universitate nu a fost niciodată ocupată mai mult de 56%

Datele privind gradul de ocupare arată că parcarea subterană de la Universitate a rămas constant sub capacitatea pentru care a fost construită.

Evoluția gradului mediu de ocupare a fost următoarea:

2012 – 29%;
2013 – 47%;
2014 – 49%;
2015 – 53%;
2016 – 54%;
2017 – 56%;
2018 – 52%;
2019 – 55%;
2020 – 28%;
2021 – 23%;
2022 – 31%;
2023 – 37%;
2024 – 44%;
2025 – 45%.

Cea mai bună performanță a fost înregistrată în 2017, când gradul mediu de ocupare a ajuns la 56%. Nici măcar atunci parcarea nu a fost utilizată la mai mult de două treimi din capacitate.

În perioada 2016–2019, nivelul de ocupare s-a menținut între 52% și 56%. Ulterior, pandemia a redus puternic traficul din centrul Bucureștiului. Gradul de ocupare a coborât la 28% în 2020 și la numai 23% în 2021.

După revenirea activității economice și a traficului urban, situația s-a îmbunătățit. Totuși, parcarea nu a mai ajuns la nivelul de utilizare înregistrat înainte de pandemie. În 2025, aceasta era ocupată în medie în proporție de doar 45%.

Practic, parcarea de la Universitate a rămas mai mult goală decât ocupată, în ciuda poziției sale centrale.

Tariful de 12 lei pe oră poate ține șoferii la distanță

Una dintre explicațiile pentru gradul redus de ocupare este diferența mare dintre tariful parcării subterane și cel al locurilor publice aflate la suprafață.

Compania Municipală Parking București percepe un tarif de 5 lei pe oră pentru un loc marcat cu albastru. În parcarea administrată de Square Parking SRL, o oră costă 12 lei.

Prin urmare, parcarea subterană este de peste două ori mai scumpă decât locurile publice din aceeași zonă.

Pentru un șofer care parchează timp de patru ore, diferența devine semnificativă. Parcarea la suprafață costă 20 de lei, în timp ce utilizarea parcării subterane ajunge la 48 de lei.

Astfel, deși parcarea de la Universitate oferă protecție împotriva intemperiilor și acces direct într-o zonă centrală, prețul poate determina o parte dintre șoferi să caute alternative mai ieftine.

Doar 1,75 milioane de lei au ajuns la bugetul Capitalei

Gradul redus de ocupare se reflectă și în sumele încasate de Primăria Capitalei.

Square Parking SRL a achitat către bugetul local următoarele redevențe:

2012 – 44.469 de lei;
2013 – 78.530 de lei;
2014 – 100.740 de lei;
2015 – 96.932 de lei;
2016 – 98.178 de lei;
2017 – 114.277 de lei;
2018 – 118.155 lei;
2019 – 133.720 de lei;
2020 – 90.239 de lei;
2021 – 105.602 lei;
2022 – 150.928 de lei;
2023 – 202.094 de lei;
2024 – 191.866 de lei;
2025 – 224.462 de lei.

În total, în aproape 14 ani de funcționare, parcarea a adus Primăriei Capitalei 1.750.192 de lei. Suma reprezintă aproximativ 350.000 de euro.

Raportată la amplasamentul ultracentral, la durata contractului și la valoarea inițială a investiției, contribuția la bugetul municipal este redusă.

În medie, PMB a primit aproximativ 125.000 de lei pe an. Pentru un activ construit pe un teren public situat în centrul Bucureștiului, venitul poate fi considerat mai degrabă simbolic.

Operatorul privat și-a majorat profitul

În timp ce Primăria Capitalei a încasat redevențe reduse, operatorul parcării și-a îmbunătățit rezultatele financiare după pierderile din perioada pandemiei.

Square Parking SRL a raportat următoarele profituri nete:

981.467 de lei în 2022;
1.431.951 de lei în 2023;
1.488.959 de lei în 2024;
1.974.782 de lei în 2025.

Compania administrează și alte parcări, inclusiv în zonele Obor și Pipera din București, precum și în Timișoara. Prin urmare, rezultatele financiare raportate nu provin exclusiv din exploatarea parcării de la Universitate.

Contractul de asociere pentru parcarea subterană urmează să expire în 2049. Abia atunci construcția va intra în proprietatea Primăriei Capitalei.

Până la acel moment, municipalitatea va continua să primească redevența stabilită prin contract, fără să administreze direct parcarea.

Parcările albastre aduc tot mai mulți bani la buget

Situația este diferită în cazul parcărilor publice cu plată administrate de Compania Municipală Parking București SA.

În 2019, Consiliul General al Municipiului București a delegat companiei administrarea parcărilor publice. Societatea încasează tarifele și sancțiunile, apoi virează către PMB o redevență și o parte din profit, sub formă de dividende.

În primii ani, rezultatele au fost modeste. Compania nu putea recupera eficient sancțiunile aplicate șoferilor care parcau fără să plătească. Agenții constatatori nu aveau acces la bazele de date necesare pentru identificarea proprietarilor autoturismelor.

În plus, Consiliul General aprobase numeroase gratuități. Aproape 6.000 de jurnaliști beneficiau de parcare gratuită, iar unele redacții aveau facilități pentru sute sau chiar peste 1.000 de autoturisme.

Eliminarea unor gratuități și extinderea sistemului de plată au schimbat însă situația.

Veniturile Parking București au crescut puternic

Compania Municipală Parking București a trecut de la pierderi la profituri de zeci de milioane de lei.

În 2018, societatea a raportat o pierdere de peste 2,1 milioane de lei și nu a făcut plăți către PMB.

În 2021, compania a obținut un profit de aproximativ 3,6 milioane de lei, însă a virat municipalității doar 71.550 de lei.

Creșterea a devenit mult mai vizibilă în anii următori:

în 2022, cifra de afaceri a ajuns la aproape 28 de milioane de lei, iar profitul a depășit 13 milioane de lei;
în 2023, cifra de afaceri a fost de aproape 51 de milioane de lei, iar profitul a depășit 31 de milioane de lei;
în 2024, compania a raportat afaceri de peste 72 de milioane de lei și un profit de aproximativ 43 de milioane de lei;
în 2025, cifra de afaceri a depășit 90,7 milioane de lei, iar profitul a ajuns la 54,8 milioane de lei.

În 2024, Parking București a virat către PMB o redevență de 907.091 de lei și dividende de peste 48 de milioane de lei.

Pentru anul 2025, compania a achitat o redevență de 727.415 lei și dividende de peste 18,5 milioane de lei. Alte dividende, în valoare totală de peste 48 de milioane de lei, au fost distribuite în două tranșe, în octombrie 2025 și iulie 2026.

Diferența față de parcarea de la Universitate este considerabilă. În timp ce parcarea subterană a adus municipalității 1,75 milioane de lei în aproape 14 ani, sistemul parcărilor albastre a început să genereze zeci de milioane de lei într-un singur an.

De ce se discută despre majorarea redevenței

Mai mulți consilieri generali au cerut creșterea redevenței plătite de Compania Municipală Parking București către PMB.

În prezent, o parte importantă a banilor ajunge la Primăria Capitalei sub formă de dividende. Totuși, profitul este impozitat înainte de distribuirea acestora. În consecință, o parte din bani ajunge la bugetul de stat, nu direct la bugetul Capitalei.

O redevență mai mare ar permite transferarea unei părți mai consistente din încasări direct către bugetul local.

Primarul general Ciprian Ciucu nu a respins această variantă. El a transmis însă că modificările trebuie făcute etapizat și că problemele sistemului de parcare trebuie rezolvate pe rând.

Ce schimbă Ciprian Ciucu pentru a crește încasările

Una dintre principalele schimbări vizează sancționarea șoferilor care ocupă locurile albastre fără să achite tariful.

Ciprian Ciucu a anunțat că Poliția Locală va prelua această activitate. Deși polițiștii locali au aplicat mai puține sancțiuni decât agenții constatatori ai companiei, rata de încasare este mai mare.

Explicația este simplă. Polițiștii locali pot identifica proprietarii autoturismelor și le pot cere să comunice cine se afla la volan. Dacă amenda nu este plătită, aceasta intră în evidențele fiscale și poate fi recuperată prin direcțiile locale de taxe și impozite.

Prin comparație, multe dintre sancțiunile aplicate anterior de agenții companiei rămâneau neîncasate.

Veniturile au crescut și după eliminarea gratuităților pentru jurnaliști și pentru proprietarii autoturismelor hibride. O parte dintre foștii beneficiari au început să cumpere abonamente de parcare.

Primăria încearcă să folosească parcările lăsate goale

Municipalitatea încearcă, de asemenea, să introducă în circuit parcări care au fost construite cu bani publici, dar au rămas ani întregi neutilizate sau folosite doar parțial.

Un exemplu este parcarea supraetajată din Pantelimon. Aceasta fusese lăsată fără pază și administrare. Șoferii o foloseau gratuit, iar unele autoturisme erau abandonate acolo timp de mai multe luni.

Primăria a igienizat spațiul, a introdus un sistem de taxare și a deschis parcarea pentru utilizare contra cost.

În exploatare a intrat și parcarea supraetajată cu 1.248 de locuri din apropierea Arenei Naționale. Deși construcția fusese finalizată încă din 2012, parcarea nu a fost folosită niciodată la capacitatea pentru care a fost proiectată.

Aceste exemple arată că problema Bucureștiului nu este întotdeauna lipsa fizică a locurilor de parcare. În unele cazuri, locurile există, dar sunt prost administrate, insuficient semnalizate, prea scumpe sau neintegrate într-o strategie coerentă de mobilitate.

Parcarea de la Universitate, simbolul unei resurse slab valorificate

După aproape 14 ani, parcarea de la Universitate rămâne un exemplu de infrastructură amplasată într-o zonă excelentă, dar folosită mult sub potențial.

În 2025, gradul mediu de ocupare a fost de numai 45%. Tariful de 12 lei pe oră este de peste două ori mai mare decât cel practicat pentru locurile albastre aflate la suprafață.

În același timp, Primăria Capitalei a primit doar 1,75 milioane de lei din redevențe de la inaugurarea parcării și până la finalul anului 2025.

Situația scoate în evidență contrastul dintre două modele. Parcarea de la Universitate, realizată printr-un parteneriat public-privat, aduce venituri reduse municipalității și rămâne mai mult goală. În schimb, parcările albastre, administrate prin compania municipală, au început să genereze profituri și dividende importante.

Rămâne de văzut dacă măsurile anunțate de Ciprian Ciucu, controalele mai eficiente și introducerea în circuit a parcărilor nefolosite vor transforma infrastructura de parcare într-o sursă stabilă de venit pentru București.

Deocamdată, parcarea subterană de la Universitate rămâne dovada că o parcare construită în centrul Capitalei nu este automat și o parcare utilizată eficient.

sursa: spotmedia.ro

sursa foto: b365.ro