Mulțime de oameni în București privind elicopterul lui Nicolae Ceaușescu decolând de pe clădirea Comitetului Central în timpul Revoluției din decembrie 1989.
Istorie

22 Decembrie 1989: Ziua în care a căzut dictatura. Fuga lui Ceaușescu și victoria Revoluției Române

Articolul detaliază evenimentele decisive ale zilei de 22 decembrie 1989, momentul în care regimul comunist a prăbușit sub presiunea sutelor de mii de manifestanți. Sunt prezentate cronologic marșul muncitorilor din marile uzine, tensiunile de la Comitetul Central, anunțul sinuciderii generalului Vasile Milea și fuga spectaculoasă a soților Ceaușescu de pe acoperișul clădirii CC. De asemenea, textul subliniază rolul Televiziunii Române în proclamarea victoriei și fraternizarea armatei cu poporul.

Tineri și adulți explorând universul creativ al portretelor în cadrul unui eveniment organizat de „Gașca de Cultură”.
Cultură

Gașca de cultură – atunci când pasiunea devine comunitate

Gașca de Cultură este o organizație comunitară din orașul Măgurele, născută din dorința de a revitaliza respectul pentru tradiție și artă. Proiectul a debutat simbolic prin salvarea și strămutarea casei Ilie Micu, evoluând rapid spre organizarea unor evenimente culturale de impact, precum expoziția istorică „Crâmpeie de istorie românească” și impresionanta colecție de orologerie „Tempus Fugit”.

Pe lângă conservarea patrimoniului, grupul se concentrează pe educația tinerei generații prin ateliere de modelaj, pictură murală și activități în cadrul programelor „Școala Altfel”. Susținută de autoritățile locale și de o echipă de voluntari dedicați, Gașca de Cultură funcționează ca un spațiu de solidaritate unde artiștii locali și cetățenii colaborează pentru a construi un viitor bazat pe valori culturale solide.

Portret alb-negru al scriitorului Camil Petrescu alături de prima pagină a revistei "Cetatea Literară" din 15 februarie 1926.
Istorie

19 decembrie 1925: Debutul publicației „Cetatea literară”, sub semnătura lui Camil Petrescu

„Cetatea literară” (1925-1926) a fost o revistă de critică și cultură condusă de Camil Petrescu la București, devenind o platformă esențială pentru avangarda intelectuală interbelică. Publicația a găzduit geneza unor capodopere precum „Patul lui Procust” și „Transcendentalia”, dar și celebrul „Fals tratat pentru uzul autorilor dramatici”. Deși a avut o apariție scurtă, limitată de resurse financiare, revista s-a remarcat prin rigoarea estetică și colaborările unor nume uriașe ca Arghezi, Barbu sau Rebreanu.

Portretul scriitorului Mihail Sebastian alături de coperta cărții sale, piesa de teatru Jocul de-a vacanța.
Istorie

17 decembrie 1938: Premiera piesei „Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian la București

Articolul marchează aniversarea premierei piesei „Jocul de-a vacanța”, care a avut loc pe 17 decembrie 1938 la Teatrul de Comedie din București. Textul explorează procesul creativ al lui Mihail Sebastian, menționat în „Jurnalul” său încă din 1936, și subliniază succesul colaborării dintre regizorul Sică Alexandrescu și actorii George Vraca și V. Maximilian. Piesa rămâne o lucrare de referință a dramaturgiei românești datorită dialogului său plin de gingășie și tehnicii scenice remarcabile.

Portret George Enescu, compozitor român celebru, pe o imagine filatelică oficială, cu Ateneul Român pe fundal.
Istorie

DECIZIE ISTORICĂ: Pe 10 Decembrie 1935, George Enescu devine „cetățean de onoare” al Bucureștiului

Pe 10 decembrie 1935, George Enescu a fost proclamat Cetățean de Onoare al Bucureștiului, un gest de recunoaștere pentru contribuția sa excepțională la cultura românească. Totuși, statutul său de muzician de talie mondială și de ambasador al României a făcut ca acest titlu civic local să fie transcens de onoruri de rang superior. Recunoașterea lui Enescu în Capitală nu a rămas la nivel administrativ, ci s-a materializat în instituții culturale permanente de prestigiu național, înființate sub egida autorităților centrale. Acestea includ Filarmonica „George Enescu”, Muzeul Național „George Enescu” și cel mai important brand de țară, Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”. Astfel, Bucureștiul îl omagiază pe Enescu nu printr-o distincție singulară, ci prin însăși identitatea sa culturală durabilă.

bon fiscal cafea bucuresti raiffeisen bon card plata leii 32 lei 5.60 lei data 15.11.2025
Actualitate

O turista din Italia A CREZUT CĂ NU VEDE BINE: Cât a plătit pentru o CAFEA și un CROISSANT

O turistă din Italia, Teresa Cascelli, a stârnit o polemică online după ce a plătit 56 de lei (11 euro) pentru un cappuccino și un croissant în centrul Bucureștiului, afirmând că nici în Piața San Marco nu ar fi cheltuit atât. Experiența ei, completată de un alt preț de 32 de lei pentru două cafele, a declanșat o dezbatere amplă despre costurile în București. Românii și italienii au reacționat, confirmând că viața și prețurile în Capitală nu mai sunt deloc mici, contrazicând percepția de „țară ieftină”. Mulți susțin că Bucureștiul a devenit scump, comparativ chiar cu orașe majore din Italia.

Polițist cu fața acoperită de o geacă, escortată de ofițeri în uniformă neagră și cagule, posibil în timpul unei rețineri sau percheziții în România.
Actualitate

Polițistul CORUPT din București! Aducea telefoane și băutură în pușcărie pentru deținuți de LUX. Câți bani a făcut și ce a cumpărat imediat!

Un agent de poliție din București a fost condamnat cu suspendare după ce a recunoscut că a transformat centrul de reținere într-un supermarket ilegal pentru deținuți. Timp de aproape doi ani, polițistul a luat mită de 13 ori, aducând bunuri interzise – de la telefoane și GPS-uri, la băuturi alcoolice – și facilitând accesul ilegal în schimbul banilor. Motivul din spatele corupției este uluitor: procurorii au dezvăluit că folosea toți banii obținuți din mită pentru jocuri de noroc la păcănele.

Scroll to Top