Polițist cu fața acoperită de o geacă, escortată de ofițeri în uniformă neagră și cagule, posibil în timpul unei rețineri sau percheziții în România.
Actualitate

Polițistul CORUPT din București! Aducea telefoane și băutură în pușcărie pentru deținuți de LUX. Câți bani a făcut și ce a cumpărat imediat!

Un agent de poliție din București a fost condamnat cu suspendare după ce a recunoscut că a transformat centrul de reținere într-un supermarket ilegal pentru deținuți. Timp de aproape doi ani, polițistul a luat mită de 13 ori, aducând bunuri interzise – de la telefoane și GPS-uri, la băuturi alcoolice – și facilitând accesul ilegal în schimbul banilor. Motivul din spatele corupției este uluitor: procurorii au dezvăluit că folosea toți banii obținuți din mită pentru jocuri de noroc la păcănele.

Tramvaiul 14 și clădirea Băncii Naționale de pe Piața Victoriei București, epocă interbelică
Istorie

9 decembrie 1894: Pe strazile Bucureștiului a început să circule primul tramvai electric (purtând numarul 14), de la Cotroceni la Obor.

Articolul detaliază introducerea transportului pe șine în București, începând cu primele tramvaie trase de cai, aduse de o societate englezească în 1872 sub numele de The Bukarest Tramways. Punctul culminant este marcat de trecerea la tracțiunea electrică, evidențiind apariția primului tramvai electric (linia 14, verde) pe 9 decembrie 1894. Se subliniază și controversa socială stârnită de această modernizare, combătută de personalități precum Barbu Ștefănescu Delavrancea.

Prima Constituție a României (1866) expusă la Biblioteca Națională a României, clădirea modernă din București, vedere aeriană
Actualitate Istorie

Actul fondator al ROMÂNIEI MODERNE: Exemplarul original al Constituției din 1866, expus la Biblioteca Metropolitană București

Biblioteca Metropolitană București (BMB) expune publicului, cu ocazia Zilei Constituției, exemplarul original al Constituției din 1866, document considerat actul fondator al României moderne. Expoziția de la sediul „Mihail Sadoveanu” prezintă, de asemenea, volume și documente rare ce ilustrează modernizarea statului român. Constituția din 1866, inspirată din modelul belgian, a marcat trecerea la monarhia constituțională ereditară și a consfințit principii liberale, fiind un text fundamental care a influențat dezvoltarea țării până în 1923. Vizitatorii pot urmări și filmul documentar „Scurtă istorie a Constituțiilor României”.

Primar Ciprian Ciucu politician roman costum albastru camasa deschisa
Politică

Ciprian Ciucu, noul Primar General al municipiului București

Fostul edil al Sectorului 6, Ciprian Ciucu (PNL), a câștigat alegerile pentru Primăria Municipiului București, devenind noul Primar General al Capitalei. Victoria sa cu peste 36% din voturi, la 99,38% din procesele verbale numărate, a confirmat scenariul indicat de exit poll-uri.

Portretul lui Barbu Vlădoianu din perioada interbelică suprapus peste o fotografie veche a Primăriei București.
Istorie Personalități marcante

Nimeni nu mai vorbește despre el, dar a schimbat Bucureștiul pentru totdeauna: Cine a fost primul primar al capitalei?

Barbu Vlădoianu (1812–1876), primul primar al Bucureștiului și fost ministru de război, a fost un reformator esențial al infrastructurii orașului. În mandatele sale, a inițiat canalizarea Dâmboviței, a modernizat străzile prin pavare și pietruire, a fondat Oficiul de stare civilă și a contribuit decisiv la dezvoltarea transportului, inaugurând prima linie de tramvai tras de cai și semnând contractul pentru prima cale ferată din România. Moștenirea sa rămâne profund legată de modernizarea capitalei.

Mașină de poliție (Poliția) din București, România, cu girofarurile stinse, lângă un pasaj subteran aglomerat, în timp ce un copil pe trotinetă trece prin fața ei.
Actualitate

ACCIDENT MORTAL! Pieton spulberat de un motociclist la intrarea în Pasajul Unirii

Un bărbat de 50 de ani a decedat după ce a fost lovit de o motocicletă la intrarea în Pasajul Unirii din București, pe Bulevardul I.C. Brătianu. Tragedia a avut loc în noaptea de joi spre vineri. Motociclistul, un tânăr de 23 de ani, a fost testat negativ pentru alcool, iar poliția continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele și circumstanțele în care s-a produs accidentul mortal.

Defrișări ilegale în cartierul Titan București; copaci tăiați bușteni și crengi înșiruite pe spațiul verde lângă o parcare.
Actualitate

MĂCELUL COPACILOR din Titan continuă! Locuitorii din Sectorul 3 ies în stradă: „Stopați de urgență defrișările!

Iată un rezumat al textului sub formă de frază concisă:

Locuitorii din cartierul Titan, Sectorul 3, protestează vehement împotriva noilor defrișări ilegale de pe Bulevardul Liviu Rebreanu, semnalând că, în ciuda amenzilor sporite (de exemplu, 275.000 de lei pentru tăierile anterioare), „măcelul” spațiilor verzi continuă pe terenurile retrocedate, aceștia cerând protejarea urgentă, reîmpădurirea și integrarea zonelor verzi în Parcul IOR, unde se estimează că au fost tăiați deja 1.500 de arbori.

O descriere concisă a imaginii pentru motoarele de căutare și utilizatorii cu deficiențe de vedere.
Istorie

2 decembrie 1901: A apărut, la București, revista literară săptămânală „Sămănătorul” sub conducerea lui George Coșbuc și Al. Vlahuță

Revista literară „Sămănătorul”, fondată la București de George Coșbuc și Alexandru Vlahuță la 2 decembrie 1901, a fost o publicație săptămânală esențială care a generat curentul omonim – Sămănătorismul. Articolul detaliază obiectivele revistei (promovarea valorilor naționale, folclorice și culturalizarea țărănimii), varianta corectă a titlului, lista directorilor care au succedat (inclusiv Nicolae Iorga, care a teoretizat curentul) și a colaboratorilor importanți, evidențiind rolul publicației în modelarea literaturii și ideologiei românești la începutul secolului XX.

Copertă "Adevărul Literar și Artistic", Anul IX, Nr. 384, 13 Aprilie 1928. Ilustrație color "NAZARETUL - Primăveri de altă dată" de Mihail Sadoveanu, înfățișând doi clopotari (un copil și un adult) trăgând clopotele bisericii de Paști.
Istorie

La 28 noiembrie 1920 a apărut prima ediție a suplimentului săptămânal „Adevărul literar și artistic”, parte a ziarului Adevărul din București 

Săptămânalul „Adevărul literar și artistic” a fost lansat pe 28 noiembrie 1920, la București, ca o publicație independentă dedicată culturii, continuând tradiția democratică a grupului „Adevărul”. Sub conducerea lui Mihail Sevastos, revista a modernizat grafica și a atras colaboratori de prestigiu (Sadoveanu, Arghezi, Călinescu). A fost o mărturie esențială a efervescenței culturale interbelice, fiind relansată și după 1990.

Scroll to Top