Bucureștiul se inundă la furtuni puternice dintr-o combinație de cauze: ploi tot mai intense, o rețea de canalizare care preia simultan ape uzate și ape pluviale în cea mai mare parte a orașului, suprafețe urbane tot mai impermeabile și lipsa unor sisteme suficiente de retenție a apei. Problema nu ține doar de „guri de scurgere înfundate”, deși întreținerea lor contează, ci de felul în care orașul a fost construit, extins și impermeabilizat în ultimele decenii.
Un exemplu recent arată dimensiunea presiunii asupra infrastructurii: în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2026, în București au căzut, în aproximativ 10 ore, 69,9 l/mp, adică peste 92% din media multianuală a întregii luni iunie la stația București-Filaret; debitul maxim tranzitat prin sistemul de canalizare a depășit 208 mc/s, iar volumul trecut prin Caseta de Ape Uzate a fost de peste 4,3 milioane mc. În aceeași perioadă, ISUBIF a raportat peste 1.400 de intervenții în București pentru efectele furtunii, inclusiv evacuări de apă din subsoluri, case, curți și străzi.
1. Canalizarea Bucureștiului este, în mare parte, un sistem unitar
Una dintre principalele cauze ale inundațiilor urbane este faptul că Bucureștiul nu are, pe aproape tot teritoriul său, două rețele separate: una pentru ape menajere și alta pentru apa de ploaie. În cea mai mare parte a Capitalei, aceeași rețea transportă atât apele uzate provenite din locuințe, cât și apa pluvială colectată de pe străzi. Potrivit explicațiilor Apa Nova citate de Spotmedia, rețeaua existentă are peste 2.300 km de conducte și colectoare, iar doar câteva zone din apropierea salbei de lacuri Colentina beneficiază de sistem separativ pentru ape pluviale.
Asta înseamnă că, în timpul unei ploi obișnuite, sistemul poate funcționa acceptabil, dar la o furtună violentă primește brusc volume foarte mari de apă. Dacă ploaia cade repede, pe suprafețe întinse, rețeaua ajunge sub presiune, iar apa se acumulează în zone joase, pasaje, intersecții, subsoluri și parcări subterane.
2. Bucureștiul este prea impermeabil: apa nu mai intră în sol
A doua cauză majoră este betonarea orașului. Apa Nova a transmis că peste 80% din suprafața Bucureștiului nu mai permite infiltrarea naturală a apei în sol, integral sau parțial; apa ajunge aproape instant în canalizare de pe acoperișuri, parcări, bulevarde și platforme betonate.
Într-un oraș cu sol permeabil, o parte din ploaie este absorbită de pământ, vegetație și spații verzi. Într-un oraș acoperit de asfalt, beton, dale, parcări și clădiri, aproape toată apa devine scurgere de suprafață. Cu cât sunt mai multe suprafețe impermeabile, cu atât vârful de debit ajunge mai repede în canalizare.
3. Furtunile sunt mai scurte, mai intense și mai greu de gestionat
Schimbările climatice nu înseamnă doar temperaturi mai mari, ci și episoade de precipitații extreme mai intense. IPCC arată că încălzirea duce la intensificarea precipitațiilor extreme, deoarece atmosfera poate reține mai multă umiditate, aproximativ 7% în plus pentru fiecare grad Celsius de încălzire la scară globală.
Pentru orașe, riscul este și mai mare. IPCC notează că urbanizarea poate crește precipitațiile medii și intense deasupra sau în aval de orașe și poate amplifica scurgerea de suprafață; ploile torențiale pot depăși sistemele de drenaj urban și pot produce inundații în străzi, subsoluri, tuneluri și clădiri.
Cu alte cuvinte, canalizarea nu este pusă la încercare doar de „cât” plouă, ci mai ales de „cât de repede” plouă.
4. Zonele joase ale orașului devin puncte de acumulare
Bucureștiul are zone depresionare unde apa se adună natural mai repede. Apa Nova avertiza încă din 2022 că, la evenimente pluviale semnificative, acumulările apar în principal în zonele joase ale orașului, iar depășirea capacității de transport poate accentua problemele în zone precum Tineretului, Olteniței și adiacent Splaiul Unirii.
De aceea, aceleași puncte reapar des în știrile despre inundații: pasaje rutiere, stații de metrou afectate de infiltrații, intersecții joase, subsoluri și parcări subterane. Aceste locuri sunt primele care arată limitele sistemului.
5. Întreținerea ajută, dar nu rezolvă singură problema
Curățarea gurilor de scurgere, verificarea stațiilor de pompare și intervențiile rapide sunt necesare. Apa Nova a anunțat măsuri precum verificarea stațiilor de pompare a apei pluviale din pasajele rutiere, curățarea gurilor de scurgere și monitorizarea punctelor vulnerabile ale sistemului.
Totuși, întreținerea nu poate compensa complet lipsa capacității structurale. Dacă într-un interval scurt cade aproape cât într-o lună întreagă, iar suprafața orașului trimite apa direct în canalizare, chiar și o rețea curățată ajunge la limită.
6. Soluția nu este una singură: Bucureștiul are nevoie de infrastructură gri și verde
Pe termen scurt, orașul are nevoie de intervenții tehnice: redimensionări de conducte, modernizarea colectoarelor, stații de pompare performante, bazine de retenție și trasee de evacuare mai eficiente. Apa Nova a anunțat pentru 2026 investiții de peste 49 milioane euro, inclusiv lucrări la colectorul A1 în zona Tineretului–Văcărești și extinderi ale canalizării pluviale.
Pe termen mediu, bazinele de retenție pot reduce presiunea în momentele de vârf. Primăria Capitalei a anunțat trei bazine de retenție a apelor pluviale în Sectorul 3, zona Tineretului și la intrarea în Parcul Carol; unul dintre proiecte are un bazin pluvial de 2.000 mc, iar cel din zona Tineretului este proiectat la 4.200 mc. Ideea este simplă: apa este stocată temporar în timpul viiturii și evacuată treptat, la debite pe care sistemul le poate prelua.
Pe termen lung, Bucureștiul trebuie să devină un „oraș-burete”: mai multe spații verzi reale, grădini pluviale, pavaje permeabile, acoperișuri verzi, parcări drenante, arbori, rigole verzi și zone care pot reține temporar apa. Specialiștii în climă urbană subliniază că sistemele tradiționale de drenaj nu mai sunt suficiente în fața urbanizării și schimbărilor climatice, iar infrastructura verde-albastră ajută la infiltrare, evapotranspirație și reducerea riscului de inundații.
Bucureștiul se inundă la fiecare furtună puternică nu dintr-un singur motiv, ci pentru că mai multe vulnerabilități se suprapun: ploi extreme, rețea de canalizare unitară, zone joase, oraș betonat și prea puține spații care pot absorbi sau stoca apa. Soluția reală nu este doar „să se curețe gurile de scurgere”, ci o schimbare de strategie urbană: investiții în canalizare pluvială, bazine de retenție, infrastructură verde și reguli de construire care să lase apa să intre în sol, nu să o arunce instant în stradă.
De ce se inundă Bucureștiul după ploi torențiale?
Pentru că rețeaua de canalizare preia simultan ape uzate și ape pluviale în mare parte din oraș, iar suprafețele impermeabile trimit rapid volume mari de apă în sistem.
Este canalizarea din București prea veche?
Problema nu este doar vechimea, ci și tipul și capacitatea sistemului. În multe zone, rețeaua este unitară, nu separativă, ceea ce înseamnă că apa de ploaie concurează cu apele uzate în aceleași conducte.
Ar rezolva bazinele de retenție problema inundațiilor?
Nu singure, dar pot reduce vârfurile de debit în timpul furtunilor. Ele stochează temporar apa și o eliberează treptat, astfel încât rețeaua și Dâmbovița să o poată prelua mai controlat.
Ce ar trebui schimbat în oraș?
Bucureștiul are nevoie de mai puțin beton inutil, mai multe suprafețe permeabile, spații verzi funcționale, bazine de retenție, canalizare pluvială modernizată și reguli urbanistice care să trateze apa de ploaie ca resursă, nu ca deșeu.
sursa foto: https://s.iw.ro/
