Istorie – Descoperă Evenimente și Personalități care au marcat Bucureștiul

Draga Olteanu Matei în diferite perioade ale vieții – actrița română zâmbitoare, în roluri de film și apariții publice

Vocea Capitalei actriță română, Draga Olteanu Matei, film românesc, teatru românesc, viața artistică

Draga Olteanu Matei: O viață dedicată artei românești

Draga Olteanu Matei, una dintre cele mai iubite actrițe ale scenei românești, s-a născut la 24 octombrie 1933 în București. Cu peste 90 de filme, 50 de piese de teatru și 100 de roluri TV, ea a devenit un simbol al culturii române. Decorată cu înalte distincții, a lăsat în urmă un model de eleganță, umor și pasiune pentru artă.

Gravură reprezentând Bătălia din Dealul Spirii din 13 septembrie 1848, lupta pompierilor români împotriva armatei otomane la București.

Istorie

Vocea Capitalei 13 septembrie, Dealul Spirii, eroism, pompieri, România

Ziua Pompierilor Români, sărbătorită anual la 13 septembrie, evocă eroismul dovedit în Bătălia de la Dealul Spirii

Ziua Pompierilor Români, celebrată anual la 13 septembrie, marchează curajul și sacrificiul pompierilor conduși de Căpitanul Pavel Zăgănescu în Bătălia de la Dealul Spirii din 1848, simbol al patriotismului și devotamentului față de țară.

Bustul generalului doctor Carol Davila, sculptat de Constantin Brâncuși, alături de o fotografie cu sculptorul în atelierul său.

Istorie

Vocea Capitalei Brancusi, bucuresti, bust, Carol Davila, monument

9 septembrie 1912 – Dezvelirea bustului generalului Carol Davila, singurul monument public realizat de Constantin Brâncuși în București

Pe 9 septembrie 1912 a fost dezvelit bustul generalului Carol Davila, sculptat de Constantin Brâncuși, un monument de mare valoare istorică și artistică. Este singura lucrare de for public a lui Brâncuși din București, comandată de Spitalul Militar „Regina Elisabeta” și turnată în bronz. Deși originalul din ghips s-a pierdut, astăzi o copie se află în curtea Spitalului Militar din Calea Plevnei, păstrând vie memoria marelui medic și contribuția lui Brâncuși la patrimoniul capitalei

Boieri și soldați în costume tradiționale, ilustrație istorică despre ultima execuție publică din București

Istorie

Vocea Capitalei 26 august 1826, abolirea pedepsei cu moartea, Colentina execuție publică, execuție prin spânzurătoare, execuții publice în România, Ghiță Cuțui, istorie București, istorie secol XIX, panduri Tudor Vladimirescu, pedeapsa cu moartea în Țara Românească, Regulamentul Organic 1831, revolta pandurilor, Schitul Topolnița, Simion Mehedințeanu, ultima execuție publică București

26 august 1826 – Ultima execuție publică la București: spânzurarea lui Ghiță Cuțui și Simion Mehedințeanu

În septembrie 1826, Ghiță Cuțui și Simion Mehedințeanu, foști căpitani de panduri ai lui Tudor Vladimirescu, au fost spânzurați la marginea Bucureștiului, în ultima execuție publică din Țara Românească. Evenimentul a marcat sfârșitul unei epoci de represiuni și începutul drumului către abolirea pedepsei cu moartea prin Regulamentul Organic

Vestigii arheologice sub sticlă pe o stradă iluminată noaptea și arc roman restaurat cu schele de susținere

Istorie

Vocea Capitalei bucurești subteran, catacombe bucurești, mistere bucurești, pivnițe medievale bucurești, tuneluri bucurești

Bucureștiul subteran: Misterele tunelurilor, catacombelor și pivnițelor ascunse

Sub străzile Bucureștiului se întinde o lume ascunsă – o rețea de tuneluri, pivnițe și catacombe. De la pivnițe medievale la buncăre comuniste și până la poveștile dramatice ale oamenilor care trăiesc în canale, Bucureștiul subteran este un amestec fascinant de istorie, legendă și mister.

Istoria micului românesc – portretul lui Iordache Ionescu, meniul restaurantului său din București și o farfurie cu mici tradiționali

Istorie

Vocea Capitalei cârnați fără membrană, Centrul Vechi București, invenția micilor, Iordache Ionescu, istorie culinară românească, mici

Cum au fost inventați micii în secolul XIX, în berăria lui Iordache Ionescu din Centrul Vechi

Imagine reprezentând pe Iordache Ionescu, proprietarul celebrului restaurant bucureștean unde s-au născut micii românești. Colajul prezintă portretul său, o pagină de meniu istoric și o farfurie cu mici tradiționali, simbol al gastronomiei românești

Ceremonie militară și religioasă la Mormântul Soldatului Necunoscut din București, cu participarea armatei și preoților ortodocși.

Istorie

Vocea Capitalei București, eroi necunoscuți, istorie românia, monumente istorice bucurești, mormântul ostașului necunoscut, obiective turistice bucurești, parcul carol I

Mormântul Ostașului Necunoscut din București – istorie, semnificație și importanță

Mormântul Ostașului Necunoscut din București a fost inaugurat în 1923, ca simbol al recunoștinței față de soldații anonimi care și-au dat viața pentru unitatea și independența României. Situat în Parcul Carol I, monumentul are o poveste impresionantă, legată de alegerea simbolică a unui erou necunoscut, onorat cu cele mai înalte distincții. De-a lungul timpului, mormântul a fost mutat și readus la locul inițial, rămânând un important loc de comemorare și pelerinaj pentru români.

Vara anului 1939 în România – Fotografii din Realitatea Ilustrată

Istorie

Vocea Capitalei București, caniculă, Istorie, refugii, ștranduri

Cum îndurau bucureștenii canicula în urmă cu peste 50 de ani: Ștrandurile, refugiul verii toride

Articolul explorează cum bucureștenii au înfruntat canicula în trecut, în lipsa aerului condiționat. De la trotuare încinse la 60 de grade până la ștranduri supraaglomerate, locuitorii Capitalei căutau refugiu în păduri, parcuri și piscine. Sunt prezentate și incidente tragice, dar și evoluția acceptării acestor spații ca o soluție sănătoasă și civilizată împotriva temperaturilor extreme.

Personalități marcante

Vocea Capitalei București, Casa Memorială, poeți români, Strada Mărțișor, Tudor Arghezi

Tudor Arghezi, unul dintre cei mai apreciați poeți moderniști români

Tudor Arghezi s-a născut la București și este considerat un pilon al literaturii române moderne. După o viață dedicată scrisului, Arghezi a trăit și a creat pe strada Mărțișor, unde se află astăzi Casa Memorială Arghezi, loc de pelerinaj cultural și simbol al creației sale literare.