Sala Polivalentă modernă din București, blocată între promisiuni, terenuri și lipsa finanțării

Bucureștiul așteaptă de peste un deceniu construirea unei arene multifuncționale care să poată găzdui competiții sportive internaționale, concerte și evenimente cu public numeros. Cu toate acestea, Sala Polivalentă modernă din București rămâne, în august 2026, doar o promisiune repetată de mai multe administrații.

Capacitatea, amplasamentul și valoarea investiției s-au schimbat de-a lungul anilor. Totuși, Capitala nu are nici acum un șantier deschis și nici un termen cert pentru finalizarea unei asemenea construcții.

În prezent sunt discutate trei proiecte diferite. Primul este vechiul proiect al Primăriei Capitalei din zona Arenei Naționale, blocat din cauza situației juridice a terenului. Al doilea vizează construirea unei săli de aproximativ 8.000 de locuri în Ghencea, dar investiția nu are încă finanțarea asigurată. Al treilea proiect este pregătit de Primăria Sectorului 1 și se află doar la nivelul documentației de prefezabilitate.

Sala Polivalentă modernă din București, promisă încă din 2013

Una dintre primele încercări importante de construire a unei arene moderne datează din 2013, în timpul administrației conduse de Sorin Oprescu.

Primăria Municipiului București a lansat atunci o procedură pentru proiectarea și construirea unei săli polivalente în Complexul Sportiv „Lia Manoliu”.

Arena urma să aibă aproximativ 12.000 de locuri și o suprafață de circa 40.000 de metri pătrați. Termenul total pentru proiectare și execuție era stabilit la 36 de luni.

Valoarea estimată a contractului era de aproximativ 290 de milioane de lei, fără TVA. Investiția totală era evaluată la peste 80 de milioane de euro. Cu toate acestea, proiectul nu a fost dus la capăt.

Proiectul de 20.000 de locuri anunțat în 2019

În 2019, administrația condusă de Gabriela Firea a prezentat un alt concept. De această dată, era propusă o arenă multifuncțională cu aproximativ 20.000 de locuri, amplasată tot în zona Arenei Naționale.

Costul anunțat ajungea la aproximativ 138 de milioane de euro. Termenul avansat pentru realizarea investiției era de cel mult trei ani.

Între timp, contractul pentru vechiul proiect de 12.000 de locuri fusese abandonat.

Promisiunea unei arene de 20.000 de locuri a reapărut și în campania electorală din 2024. Gabriela Firea a vorbit din nou despre construirea unei săli multifuncționale în Capitală. Nici această relansare politică nu s-a transformat însă într-un șantier.

Turnul de parașutism care a blocat proiectul de la „Lia Manoliu”

Explicația oferită de Primăria Capitalei la începutul anului 2026 arată că proiectul din zona Arenei Naționale nu se află în execuție. Mai mult, procedurile inițiale au fost oprite.

Principalul obstacol este un turn de parașutism dezafectat și degradat, amplasat pe terenul ales pentru construirea sălii.

Turnul nu aparține municipalității. Acesta se află în proprietatea statului român și este administrat prin structurile Aeroclubului României.

Consiliul General al Municipiului București a solicitat încă din august 2019 transferarea construcției din domeniul public al statului în domeniul public al Capitalei.

Pentru finalizarea transferului era necesară adoptarea unei hotărâri de Guvern. Documentul nu a mai fost însă emis.

Proiectul a rămas fără amplasament și calendar

În lipsa clarificării situației juridice, contractul de proiectare și execuție a fost suspendat.

Primăria Capitalei a recunoscut că proiectul nu are în prezent un amplasament definitiv. De asemenea, nu există un studiu de fezabilitate finalizat, o valoare actualizată a investiției sau un calendar de implementare.

Nici capacitatea finală a viitoarei săli nu mai este stabilită.

Prin urmare, vechiul proiect de la „Lia Manoliu” există mai degrabă ca intenție administrativă decât ca investiție pregătită pentru construire.

Nicușor Dan: sala nu putea fi finalizată înainte de 2029

În 2022, fostul primar general Nicușor Dan anunța că solicitase Companiei Naționale de Investiții includerea Sălii Polivalente și a Patinoarului „Mihai Flamaropol” pe lista proiectelor care ar putea fi finanțate și realizate de stat.

La acel moment, municipalitatea susținea că fuseseră elaborate documentații și aprobați indicatorii tehnico-economici.

Doi ani mai târziu, Nicușor Dan declara că o sală polivalentă nouă nu ar putea fi finalizată înainte de 2029.

El considera, de asemenea, că amplasarea unei asemenea arene lângă Arena Națională ar concentra prea mult trafic în aceeași zonă. În schimb, susținea alegerea unui teren situat în partea de sud a Bucureștiului.

Aceste declarații au arătat că nici măcar amplasamentul viitoarei arene nu mai era stabilit, deși proiectul fusese prezentat public în mai multe rânduri drept o investiție aflată în pregătire.

Noua variantă: o sală de 8.000 de locuri în Ghencea

În mai 2026, primarul general Ciprian Ciucu a prezentat o nouă posibilitate: construirea unei săli polivalente de aproximativ 8.000 de locuri în Ghencea, în spatele stadionului Steaua.

Proiectul aparține Clubului Sportiv al Armatei Steaua și Ministerului Apărării Naționale. Investiția ar urma să fie realizată prin Compania Națională de Investiții.

Problema principală rămâne însă lipsa finanțării.

Valoarea estimată a proiectului este de aproximativ 70 de milioane de euro. Primăria Capitalei și Primăria Sectorului 6 ar putea contribui la finanțare printr-o asociere.

Contribuția administrațiilor locale ar putea reprezenta aproximativ 30% din valoarea totală a investiției.

Varianta Ghencea are studiu de fezabilitate, dar nu are șantier

Ciprian Ciucu a susținut că proiectul din Ghencea are deja un studiu de fezabilitate. Din acest motiv, varianta este considerată cea mai ușor de pus în practică dintre proiectele discutate.

Primarul general a precizat însă că nu poate promite finalizarea sălii în următorii doi ani.

Până la 5 august 2026, în sursele publice consultate nu apare o hotărâre definitivă privind asocierea și finanțarea proiectului.

De asemenea, nu există o licitație pentru execuție și nici un ordin de începere a lucrărilor.

Varianta Ghencea este mai avansată decât proiectul blocat de la Arena Națională. Totuși, aceasta nu reprezintă încă o investiție aflată în construcție.

Sectorul 1 pregătește o sală de minimum 15.000 de locuri

În paralel, Primăria Sectorului 1 a contractat, în septembrie 2025, realizarea unui studiu de prefezabilitate pentru o sală polivalentă cu o capacitate de minimum 15.000 de locuri.

Contractul pentru documentație avea o valoare de 90.000 de lei, fără TVA, și un termen de maximum 45 de zile.

Studiul trebuia să analizeze necesitatea investiției și cel puțin trei scenarii posibile de realizare.

În decembrie 2025, Consiliul Local al Sectorului 1 a aprobat documentația de prefezabilitate.

Această hotărâre nu reprezintă însă aprobarea construirii sălii.

Proiectul se află într-o etapă administrativă timpurie

Pentru ca proiectul să ajungă la licitație și execuție sunt necesare mai multe etape.

Mai întâi trebuie stabilit amplasamentul. Ulterior, trebuie realizat studiul de fezabilitate și trebuie aprobați indicatorii tehnico-economici.

Autoritățile trebuie, de asemenea, să identifice sursele de finanțare și să elaboreze proiectul tehnic.

Prin urmare, inițiativa Sectorului 1 se află într-o etapă administrativă timpurie. Proiectul nu poate fi prezentat drept o sală care urmează să fie construită în viitorul apropiat.

Sala din Tineretului este renovată, dar nu devine o arenă de mari dimensiuni

Actuala Sală Polivalentă din Parcul Tineretului a fost inaugurată în 1974. Aceasta are aproximativ 5.600 de locuri în tribune.

În funcție de tipul evenimentului, sala poate primi public suplimentar pe suprafața de joc.

Clădirea a fost inclusă într-un program amplu de renovare energetică. Contractul de finanțare semnat în 2023 avea o valoare totală de aproximativ 59,6 milioane de lei.

Peste 50 de milioane de lei reprezentau cheltuieli eligibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Proiectul prevede reabilitarea termică a clădirii și modernizarea instalațiilor de încălzire, ventilare și iluminat.

De asemenea, sunt prevăzute utilizarea energiei regenerabile, introducerea unor sisteme inteligente de administrare a consumului și instalarea unor stații pentru încărcarea vehiculelor electrice.

În 2025, Compania Națională de Investiții a lansat o procedură de aproximativ 41,7 milioane de lei, fără TVA, pentru proiectarea și executarea lucrărilor. În cadrul procedurii au fost depuse două oferte.

Modernizarea este necesară. Totuși, lucrările nu transformă sala din Tineretului într-o arenă nouă de 12.000, 15.000 sau 20.000 de locuri.

Bucureștiul va continua să aibă nevoie de o construcție separată pentru concerte importante, competiții sportive internaționale și evenimente cu public numeros.

De ce nu s-a construit până acum Sala Polivalentă modernă din București

Istoria proiectelor anunțate scoate în evidență mai multe probleme care s-au repetat de la o administrație la alta.

Capacitatea și conceptul au fost schimbate constant

Numărul locurilor promise a variat între 8.000, 12.000, 15.000 și 20.000.

Fiecare administrație a venit cu o altă variantă, un alt amplasament sau o altă formulă de finanțare.

Situația juridică a terenului nu a fost clarificată

În cazul proiectului de la „Lia Manoliu”, transferul unui turn de parașutism aflat pe terenul ales pentru construcție a blocat întreaga investiție.

Problema nu a fost rezolvată nici după mai mulți ani de la solicitarea formulată de Consiliul General.

Finanțarea nu este asigurată

Proiectul din Ghencea are un studiu de fezabilitate și un teren asociat investiției. Cu toate acestea, bugetul necesar pentru execuție nu este asigurat.

Realizarea sălii depinde de o asociere între instituțiile centrale și administrațiile locale.

Responsabilitatea este împărțită între prea multe instituții

Primăria Capitalei, Guvernul, Compania Națională de Investiții, Ministerul Apărării Naționale, CSA Steaua și primăriile de sector sunt implicate în proiecte diferite.

Această fragmentare a responsabilității îngreunează luarea unei decizii și stabilirea unei singure direcții de investiție.

Proiectele nu au avut continuitate administrativă

Fiecare mandat a relansat ideea unei săli polivalente sub o altă formă.

În același timp, proiectele precedente nu au fost clarificate, închise definitiv sau duse la capăt.

Concluzie: Bucureștiul are proiecte, dar nu are încă o sală modernă în construcție

În august 2026, răspunsul la întrebarea privind situația unei Săli Polivalente moderne din București este unul incomod.

Proiectul mare de la „Lia Manoliu” este blocat din cauza situației juridice a terenului. Varianta Ghencea caută finanțare, iar propunerea Sectorului 1 se află abia la nivelul documentației preliminare.

Cea mai realistă opțiune pare sala de aproximativ 8.000 de locuri din Ghencea. Proiectul are un studiu de fezabilitate și un teren asociat investiției.

Chiar și această variantă depinde însă de o înțelegere financiară între administrația centrală și autoritățile locale.

După ani de promisiuni, randări și schimbări de amplasament, Bucureștiul nu duce lipsă de proiecte pe hârtie.

Ceea ce lipsește este o decizie politică și financiară stabilă, urmată de o licitație, un contract de execuție și deschiderea unui șantier real.

Foto: proiect Sala Polivalentă București