O programare medicală pentru copilul meu s-a transformat într-o cursă contra cronometru, nu din cauza traficului sau a unei situații neprevăzute, ci din cauza modului netransparent în care pare să fie gestionat accesul în parcarea Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie S. Curie”.
În urmă cu aproximativ o săptămână, aveam programat un consult pentru băiețelul meu. În mod obișnuit, încerc să evit utilizarea autoturismului și să mă deplasez cu transportul public. În ziua respectivă însă, aveam mai multe drumuri de făcut, atât în București, cât și în afara orașului, astfel că deplasarea cu mașina era necesară.
Trei ture în jurul spitalului, fără niciun loc de parcare
Am încercat, ca orice cetățean responsabil, să găsesc un loc de parcare public, cu plată, în apropierea spitalului. Am înconjurat unitatea medicală de trei ori, însă nu am găsit niciun loc disponibil.
Pentru că ora programării se apropia, am decis să încerc accesul în parcarea din curtea spitalului, nu în cea destinată ambulatoriului.
La bariera de acces am fost oprit de un agent de pază. I-am explicat că am o programare pentru copil, că nu găsisem niciun loc de parcare în zonă și că eram deja în întârziere. L-am rugat să îmi permită accesul, măcar pentru a nu rata consultația.
Răspunsul a fost un refuz categoric, motivat prin faptul că parcarea ar fi destinată exclusiv cadrelor medicale.
Am acceptat explicația și, în lipsa unei alternative, am fost nevoit să las autoturismul parcat neregulamentar pe domeniul public, asumându-mi riscul unei sancțiuni.
O parcare „pentru cadrele medicale”, dar plină de taxiuri și mașini din toată țara
După ce am intrat în curtea spitalului, imaginea pe care am găsit-o nu părea să confirme explicația primită la barieră.
În parcare se aflau numeroase autoturisme, inclusiv taxiuri, mașini utilizate pentru servicii de ride-sharing și vehicule înmatriculate în mai multe județe ale țării. Unele mașini erau lăsate chiar în imediata apropiere a scărilor de acces în spital, îngreunând circulația pacienților și a aparținătorilor.
Este firesc să ne întrebăm: dacă parcarea este rezervată exclusiv personalului medical, în baza căror reguli au intrat toate aceste autoturisme?
Cine verifică destinația mașinilor? Cine decide cine are voie să intre și cine trebuie să rămână la barieră? Există un regulament clar, public și aplicat în mod egal?
Situația a devenit și mai îngrijorătoare când un alt cetățean, aflat lângă mine, s-a plâns de aceeași problemă și a susținut că unii paznici ar solicita bani pentru a permite accesul în parcare.
Această afirmație reprezintă o acuzație gravă și nu poate fi prezentată drept fapt dovedit fără o verificare oficială. Tocmai de aceea, conducerea spitalului și firma responsabilă de pază și de controlul accesului ar trebui să clarifice public situația.
Atitudine agresivă și refuzul de a oferi informații
După terminarea consultației copilului, am revenit la agentul de pază și i-am solicitat, politicos, informații despre regulamentul parcării și criteriile în baza cărora este permis accesul autoturismelor.
În locul unor explicații normale, m-am lovit de o atitudine lipsită de profesionalism, defensivă și chiar ușor agresivă. Agentul a refuzat ferm să îmi ofere orice informație despre modul de funcționare a parcării.
Deoarece ecusonul său era întors cu fața spre interior și numele nu putea fi citit, l-am rugat să se identifice. A refuzat și această solicitare.
Un agent de pază care interacționează direct cu pacienții și aparținătorii nu ar trebui să își ascundă identitatea și nici să răspundă agresiv atunci când i se solicită informații legitime. Cu atât mai mult într-un spital de copii, unde părinții ajung adesea îngrijorați, presați de timp și preocupați de starea celor mici.
Conducerea spitalului și firma de pază nu au răspuns
Ulterior, am solicitat oficial informații privind administrarea parcării și regulile de acces atât conducerii Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie S. Curie”, cât și companiei SSG Group, firma de pază despre care am fost informat că asigură securitatea unității și gestionarea accesului în parcare.
Până la momentul redactării acestui articol, nu am primit niciun răspuns.
Tăcerea instituțiilor nu face decât să adâncească suspiciunile și să ridice noi întrebări. Nu discutăm despre parcarea unui centru comercial, ci despre accesul într-un spital în care ajung zilnic copii bolnavi și părinți aflați sub presiune.
Parcarea unui spital nu poate fi administrată după reguli cunoscute doar de paznici
Este de înțeles că personalul medical trebuie să beneficieze de locuri de parcare. Medicii, asistentele și ceilalți angajați trebuie să poată ajunge la serviciu fără dificultăți.
Totuși, această necesitate nu justifică lipsa transparenței, aplicarea aparent selectivă a regulilor sau refuzul de a oferi informații publicului.
Dacă parcarea este exclusiv pentru personal, acest lucru trebuie semnalizat clar, iar regula trebuie aplicată tuturor autoturismelor. Dacă există excepții pentru pacienți, taxiuri, servicii de transport sau persoane venite din alte județe, criteriile trebuie făcute publice.
Accesul nu poate depinde de dispoziția unui paznic, de relații, de negocieri la barieră sau de alte criterii netransparente.
Conducerea Spitalului „Marie Curie” și reprezentanții SSG Group trebuie să explice public:
- cine administrează efectiv parcarea;
- care este regulamentul de acces;
- cine poate intra și în ce condiții;
- de ce se aflau în interior numeroase vehicule care nu păreau să aparțină cadrelor medicale;
- cum sunt verificate eventualele abuzuri;
- de ce agentul de pază a refuzat să se identifice și să ofere informații;
- dacă au existat sesizări privind solicitarea unor sume de bani pentru acces.
Părinții care vin cu un copil bolnav la spital nu trebuie umiliți, plimbați în jurul unității medicale sau obligați să parcheze ilegal, în timp ce în curte intră autoturisme după criterii pe care nimeni nu dorește să le explice.
Într-o instituție publică, regulile trebuie să fie clare, accesibile și aplicate egal. În caz contrar, parcarea riscă să devină o mică feudă administrată discreționar de cei care controlează bariera.
