Bucureștiul este printre cele mai aglomerate și poluate orașe din Europa, iar fiecare metru pătrat de spațiu verde contează. În ultimii 20 de ani, bucăți din marile parcuri au fost retrocedate și transformate în terenuri construibile, spațiile verzi dintre blocuri au fost defrișate sistematic, iar în locul lor au apărut blocuri la câțiva metri de ferestrele oamenilor.
În același timp, studiile arată clar că spațiile verzi reduc temperatura din oraș, filtrează poluanții și au efect direct asupra sănătății locuitorilor.
Vestea bună? Există încă locuri în București pe care le putem salva, dacă nu mai stăm pe margine. Mai jos găsești un top 10 spații verzi din București cu potențial uriaș, dar și pași concreți prin care te poți implica – ca simplu locuitor al orașului.
1. Parcul Tineretului – parc mușcat de retrocedări și blocuri, dar încă recuperabil
Ce e în joc
Parcul Tineretului a pierdut deja bucăți importante de spațiu verde din cauza terenurilor retrocedate și a PUZ-urilor care au făcut posibilă construirea de blocuri chiar în interiorul parcului. Pentru unele zone s-au defrișat zeci de arbori, pentru a face loc proiectelor imobiliare.
În 2023, Tribunalul București a anulat PUZ-ul Parcul Tineretului, prin care zeci de hectare deveniseră construibile, un pas important obținut în instanță cu ajutorul ONG-urilor și al activismului civic.
De ce merită salvat
- Este unul dintre cele mai mari parcuri ale Capitalei.
- Zonele rămase nebetonate sunt un refugiu pentru locuitori din mai multe cartiere.
- Orice nou metru construit aici e practic ireversibil.
Ce poți face concret
- Urmărește și susține în continuare demersurile ONG-urilor care contestă în instanță PUZ-uri abuzive.
- Semnează petiții atunci când apar noi inițiative de „optimizare“ a terenurilor retrocedate din parc.
- Scrie consilierilor locali și generali, cere reîntregirea parcului și stoparea definitivă a noilor construcții.
2. Parcul IOR / Titan – bucăți retezate, copaci tăiați, dar o comunitate foarte activă
Ce e în joc
În Parcul IOR, o parte din teren a fost retrocedată, iar apoi au început defrișări pentru a pregăti viitoare construcții. Locuitorii și activiștii au documentat tăieri de arbori și au atras atenția asupra dispariției treptate a unei părți din parc.
De ce merită salvat
- Este plămânul verde al cartierului Titan și unul dintre puținele locuri unde familiile pot petrece timp în aer curat.
- Deține lac, vegetație matură, biodiversitate urbană – greu de reprodus artificial.
Ce poți face concret
- Participă la proteste și acțiuni civice atunci când sunt anunțate de grupurile locale.
- Trimite sesizări la Garda de Mediu dacă observi tăieri suspecte de copaci sau lucrări ciudate.
- Distribuie în social media informații verificate despre ce se întâmplă în parc, nu doar zvonuri.
3. Parcul Herăstrău (Regele Mihai I) – simbol al degradării, nu al îngrijirii
Ce e în joc
Parcul Herăstrău, odinioară una dintre cele mai frumoase zone verzi ale Bucureștiului, a devenit simbol al nepăsării administrative: alei crăpate, gropi, bănci distruse, lipsă iluminat, un spațiu care pune în pericol siguranța copiilor și a seniorilor.
De ce merită salvat
- Este „parcul-emblemă” al Capitalei, cunoscut și de turiști.
- Orice investiție în refacerea lui are impact de imagine asupra întregului oraș.
- Degradarea lui transmite un mesaj periculos: că și restul parcurilor pot fi lăsate să moară încet.
Ce poți face concret
- Cere prin petiții și sesizări un plan clar de reabilitare a parcului (nu doar cosmetizări).
- Documentează, prin fotografii și clipuri, zonele problematice și postează public, etichetând instituțiile responsabile.
- Implică-te în consultările publice atunci când sunt propuse proiecte pentru Herăstrău (nu le trata ca simple formalități).
4. Spațiile verzi de pe malurile lacurilor Colentina, Tei, Plumbuita, Fundeni și parcul de lângă Arena Națională
Ce e în joc
În dezbaterile pe PUZ-ul Sectorului 2, specialiști și ONG-uri au atras atenția că documentul permite transformarea a peste 30 de hectare de teren de pe malurile Lacurilor Colentina, Tei, Plumbuita și Fundeni, dar și de lângă Arena Națională, din spații verzi în zone construibile. HotNews.ro
De ce merită salvate
- Malurile lacurilor ar trebui să fie coridoare verzi, nu fronturi de blocuri.
- Ele pot deveni trasee de promenadă, piste de biciclete, zone de relaxare la umbră.
- Odată betonate, accesul public real va fi aproape imposibil.
Ce poți face concret
- Monitorizează dezbaterile și proiectele urbanistice pentru aceste zone.
- Trimite opinii scrise în procedurile de consultare publică ale Primăriei.
- Sprijină ONG-urile care atacă în instanță PUZ-urile nocive pentru spațiile verzi.
5. Parcul Serelor Militari / viitoarea pădure urbană din Prelungirea Ghencea
Ce e în joc
Terenul de la Serele Militari (Prelungirea Ghencea nr. 238) a devenit simbol al luptei pentru o mare pădure urbană în sectorul 6. În ultimele două decenii, acolo s-a dezvoltat o zonă cu vegetație bogată, văzută de locuitori ca un viitor parc de mărimea Herăstrăului. Au existat petiții cu mii de semnături pentru a transforma terenul în parc public.
Administrația locală a anunțat pași pentru amenajarea unui parc pe o parte din teren, cu alei, loc de joacă, suprafețe mari de iarbă și arbori plantați. Primăria Sectorului 6+1
De ce merită salvat
- Zona este deficitară în parcuri mari; un parc aici ar deservi zeci de mii de locuitori.
- Vegetația existentă funcționează deja ca o „pădure urbană”.
Ce poți face concret
- Cere ca întregul teren disponibil să fie tratat ca viitor parc, nu doar o fâșie simbolică.
- Participă la dezbaterile publice privind proiectul de amenajare.
- Implică-te în acțiuni de plantare, curățenie și monitorizare viitoare a lucrărilor.
6. Parcul Grozăvești – parc ciuntit, dar cu șansa reîntregirii
Ce e în joc
Grupuri civice din Grozăvești au strâns semnături pentru reîntregirea Parcului Grozăvești și pentru redeschiderea completă a zonei verzi pentru public. Scrisori deschise și petiții au ajuns la autorități, iar administrația locală a promis soluții pentru parc.
De ce merită salvat
- Este o zonă cheie între campusuri universitare, Podul Grozăvești și cartiere dens populate.
- Are potențial să devină un model de parc urban modern, cu rol educativ și comunitar.
Ce poți face concret
- Susține public petițiile și demersurile pentru reîntregirea parcului.
- Încurajează universitățile din zonă să se implice, nu doar locuitorii.
- Participă la evenimente comunitare organizate în și pentru parc.
7. Spațiile verzi dintre blocuri în Floreasca – manual de „cum se pierde un cartier frumos”
Ce e în joc
În Floreasca, mare parte din spațiile verzi dintre blocuri au fost retrocedate în ultimii 20 de ani, iar pe ele au apărut blocuri noi, lipite aproape de clădirile vechi. Inițiative civice au documentat modul în care au fost retrocedate terenuri din parcuri și scuaruri, iar cetățenii cer demontarea abuzurilor și recuperarea spațiilor verzi.
De ce merită salvate resturile de spațiu verde
- Floreasca era odinioară un cartier-model, aerisit, cu multă vegetație între blocuri.
- Situația de aici este un caz-școală pentru ce se poate întâmpla și în alte cartiere dacă oamenii nu reacționează.
Ce poți face concret
- Dacă locuiești într-un cartier similar, folosește exemplul Floreasca ca argument în discuțiile cu autoritățile.
- Cere inventarierea și protejarea prin PUG a spațiilor verzi dintre blocuri.
- Susține public inițiativele care documentează retrocedările și cer anularea autorizațiilor abuzive.
8. Mici scuaruri, grădini dintre blocuri și „grădini de cartier” – rețeaua invizibilă de spații verzi
Ce e în joc
Raportări despre starea mediului în București arată că există grupuri civice care au reușit să transforme scuaruri și spații mici dintre blocuri în grădini comunitare, îngrijite împreună de vecini – exemple în zona Cișmigiu sau în cartiere precum Chibrit.
În același timp, în alte zone, exact astfel de spații mici sunt primele sacrificate pentru parcări sau construcții rapide.
De ce merită salvate
- Nu apar în topul „parcurilor mari”, dar la nivel de cartier fac diferența între un „deșert de beton” și un loc respirabil.
- Pot deveni hub-uri de comunitate: locuri pentru socializare, joacă, educație de mediu.
Ce poți face concret
- Implică-te în grupurile civice care apără și amenajează astfel de spații (ex.: inițiative de tip „grădini de bloc”, „grădina cu oameni”).
- Propune primăriei proiecte de bugetare participativă pentru reamenajarea scuarurilor.
- Documentează orice tentativă de betonare a acestora și sesizează instituțiile responsabile.
9. Campusul Politehnicii și spațiile verzi din jur – între campus închis și parc deschis
Ce e în joc
Grupul civic „Pentru locuri de joacă și spații verzi în București” a reunit o comunitate de susținători care a cerut redeschiderea campusului Politehnicii pentru cetățeni și reîntregirea parcului din zonă, prin petiții și dialog cu autoritățile.
De ce merită salvate și deschise
- Campusul are suprafețe verzi extinse, care pot funcționa ca parc pentru un mare număr de locuitori.
- Zonă strategică între Grozăvești, Regie și Militari, cu deficit de parcuri mari.
Ce poți face concret
- Sprijină demersurile grupurilor civice care cer menținerea accesului public la spațiile verzi din campus.
- Cere reguli clare: acces pentru cetățeni, dar și protejarea spațiilor verzi și a infrastructurii universității.
- Participă la consultări publice legate de viitoarele amenajări din zonă.
10. Strada Oltina / Slt. Popa – spații verzi transformate în parcări
Ce e în joc
Pe Strada Oltina / Slt. Popa, firme contractate de primărie au distrus spațiile verzi și au tăiat copaci pentru a crea locuri de parcare. Locuitorii au sesizat Garda de Mediu și au atras atenția asupra „dezastrelor ecologice” produse pentru câteva zeci de locuri de parcare.
De ce merită salvate astfel de spații
- Situația de aici nu este un caz izolat, ci un model de „dezvoltare” prezent în multe cartiere: spații verzi sacrificate pentru parcări rapide.
- Arată cât de important este să existe reguli clare și respectate privind protecția arborilor și a zonelor verzi.
Ce poți face concret
- Dacă în cartierul tău se întâmplă ceva similar, documentează cu fotografii „înainte și după”.
- Fă sesizări la Garda de Mediu, Primărie, Poliția Locală și urmărește răspunsurile.
- Propune soluții alternative: parcări supraetajate pe terenuri deja construite, nu pe spațiile verzi.
De ce contează implicarea ta – nu doar a „altora”
ONG-uri precum Fundația Eco-Civica, grupuri civice de cartier și inițiative precum „Recuperăm spațiul verde” luptă de ani de zile pentru protejarea parcurilor, oprirea PUZ-urilor abuzive și blocarea construcțiilor pe spații verzi.
Dar fără implicarea oamenilor obișnuiți – cei care folosesc efectiv parcurile – aceste lupte se pierd ușor, în ședințe de consiliu și birouri unde nu se uită nimeni.
Ce poți face de azi, concret:
- Informează-te din surse serioase despre ce se întâmplă cu parcurile și spațiile verzi din zona ta.
- Alătură-te unui grup civic sau ONG care lucrează pe subiectul spațiilor verzi.
- Participă la dezbateri publice – chiar și un e-mail trimis cu opinia ta ajunge în dosarul oficial.
- Semnează și distribuie petiții – nu schimbă lumea singure, dar sunt instrumente necesare în dialogul cu autoritățile.
- Ieși în parc – cu cât sunt mai folosite parcurile, cu atât este mai greu pentru cineva să le „șteargă” discret de pe hartă.
