Parcarea din Parcul Herăstrău, cu 527 de locuri, a declanșat o controversă în jurul administrației Ciprian Ciucu. Primăria Capitalei a anunțat, la 10 august 2026, începerea lucrărilor pentru amenajarea unei parcări cu plată și barieră pe aleea care intră în Parcul Herăstrău dinspre Șoseaua Nordului.
Municipalitatea susține că intervenția urmărește „civilizarea” zonei prin repararea carosabilului degradat, amenajarea unei zone pietonale și montarea unor stâlpișori pentru protejarea pietonilor. Lucrările ar urma să dureze aproximativ o lună.
Proiectul a generat însă reacții critice din partea unor organizații civice și a alimentat o controversă politică în jurul primarului general Ciprian Ciucu.
527 de locuri de parcare în Parcul Herăstrău
Potrivit informațiilor prezentate de presa locală, municipalitatea intenționează să transforme actuala alee, descrisă de PMB drept degradată și ocupată haotic de autoturisme, într-o zonă cu 527 de locuri de parcare albastre, cu plată și barieră.
Argumentul administrației este că intervenția ar urma să pună ordine într-o situație existentă deja. Mașinile sunt parcate haotic, carosabilul este degradat, iar pietonii circulă printre autoturisme.
Odată cu amenajarea parcării, PMB susține că va fi creată și o zonă pietonală delimitată cu stâlpișori.
Controversa apare însă tocmai din cauza soluției alese: menținerea și formalizarea accesului auto în interiorul Parcului Herăstrău.
Pentru organizațiile civice care critică proiectul, problema nu este doar parcarea în sine, ci amplasarea acesteia într-un spațiu perceput în primul rând ca destinat pietonilor.
De ce a izbucnit scandalul parcării din Herăstrău
Controversa privind parcarea de 527 de locuri din Herăstrău este legată în principal de impactul pe care îl poate avea transformarea aleii într-o zonă de parcare auto.
Inițiativa civică „Vrem Schimbare” a criticat proiectul și susține că aleile parcurilor ar trebui să fie dedicate circulației pietonale.
Organizația afirmă că pentru pietoni este prevăzut un trotuar de aproximativ 1,5 metri, considerat insuficient pentru circulația simultană a pietonilor, familiilor cu copii, persoanelor cu dizabilități și celor care folosesc cărucioare.
Criticii proiectului mai susțin că o parcare de asemenea dimensiune în interiorul parcului ar putea atrage trafic auto suplimentar, zgomot și poluare.
Este important de precizat însă că aceste afirmații reprezintă poziția organizației civice, nu concluzii oficiale rezultate dintr-o evaluare de mediu sau dintr-un studiu de trafic prezentat public în materialele avute la dispoziție.
Parcul Herăstrău și problema patrimoniului
Disputa este cu atât mai sensibilă cu cât Parcul Herăstrău are și o importantă componentă de patrimoniu.
În 2012, Ministerul Culturii a clasat ca monument istoric, grupa valorică A, monumentul de for public „Nimfa adormită” din Parcul Herăstrău, cod LMI B-III-m-A-21039.
În același timp, presa și organizațiile civice descriu parcul drept monument istoric și zonă protejată. Acest context ridică întrebări privind documentația și avizele necesare pentru intervențiile asupra ansamblului.
În acest context trebuie menționată și declarația lui Ciprian Ciucu potrivit căreia municipalitatea a contractat Institutul Național al Patrimoniului pentru lucrările de regenerare ale parcului.
Ciprian Ciucu: „De la mine, input-ul meu va fi fără parcare”
Poziția primarului general este unul dintre cele mai controversate elemente ale întregii situații.
După apariția criticilor publice, Ciprian Ciucu a declarat pentru Buletin de București că amenajarea actuală ar reprezenta o soluție provizorie, până la declanșarea lucrărilor generale de regenerare a zonei.
Întrebat dacă parcarea va rămâne în proiectul final, primarul general a declarat:
„Asta vor decide specialiștii, am contractat Institutul Național al Patrimoniului. De la mine, «input»-ul meu va fi fără parcare.”
Declarația este importantă deoarece creează o aparentă diferență între poziția exprimată de primarul general și anunțul inițial al PMB.
Primăria Capitalei a prezentat amenajarea celor 527 de locuri de parcare drept parte concretă a intervenției începute la 10 august.
În schimb, Ciucu spune că, din perspectiva sa, soluția finală ar trebui să fie fără parcare.
De aici apare una dintre principalele întrebări ale scandalului: dacă parcarea este doar provizorie, de ce este amenajată acum ca infrastructură cu plată și barieră înaintea proiectului general de regenerare?
Legătura cu scandalul din 2023
Controversa actuală are și un precedent.
În iunie 2023, fostul viceprimar Horia Tomescu a dispus interzicerea circulației autoturismelor pe aleile dinspre Șoseaua Nordului, într-o tentativă de a transforma zona într-un spațiu destinat oamenilor și nu traficului auto.
Măsura a fost însă anulată rapid.
Potrivit relatărilor de presă, Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov și lider PNL la acel moment, a criticat public interdicția. Printre argumentele invocate s-au numărat dificultățile pentru persoanele vârstnice și pentru angajații restaurantelor și cluburilor din zonă.
Ulterior, accesul auto a fost reluat.
În 2026, problema revine într-o formă diferită. Nu mai este vorba despre parcarea haotică tolerată pe alee, ci despre 527 de locuri de parcare regulamentare, cu plată și barieră.
Ciprian Ciucu respinge existența unui „compromis” cu Hubert Thuma
Controversa a căpătat și o dimensiune politică.
Un editorial publicat de Buletin de București a interpretat proiectul drept o victorie politică a lui Hubert Thuma și a sugerat existența unui compromis politic.
Ciprian Ciucu a respins însă această interpretare.
Primarul general a declarat că nu a făcut niciun compromis cu Hubert Thuma și că nu a mai discutat cu acesta de luni de zile. Ciucu a mai afirmat că nu cunoștea istoricul disputei din 2023 atunci când a fost conceput proiectul actual.
Prin urmare, existența unui „blat” sau a unui „compromis” politic nu este un fapt demonstrat de informațiile publice disponibile și trebuie tratată ca o interpretare jurnalistică, nu ca o concluzie factuală.
Ironia situației: primarul care spune că nu vrea parcarea începe lucrările
Una dintre principalele probleme ale administrației Ciucu este diferența dintre mesajul oficial al municipalității și poziția exprimată ulterior de primarul general.
Pe de o parte, PMB anunță:
- 527 de locuri de parcare;
- parcare cu plată;
- barieră;
- marcaje;
- reabilitarea aleii;
- amenajarea unei zone pietonale.
Pe de altă parte, după izbucnirea scandalului, Ciprian Ciucu afirmă că soluția actuală este provizorie și că, din punctul său de vedere, proiectul final ar trebui să fie fără parcare.
Diferența de mesaj generează o întrebare administrativă legitimă: cine a decis concret amenajarea celor 527 de locuri și în baza cărei documentații?
Dacă infrastructura este provizorie, administrația ar trebui să explice public durata estimată, costurile, sursa finanțării și ce se va întâmpla cu investiția atunci când va începe regenerarea generală a parcului.
Un parc degradat, dar o soluție controversată
Starea Parcului Herăstrău este o problemă reală care nu poate fi ignorată.
În aprilie 2026, Ciprian Ciucu a mers în parc și a criticat public starea acestuia, referindu-se la alei, mobilier urban neuniform, construcții comerciale, arbori și locuri de joacă.
Primarul general a anunțat atunci intenția de a aborda situația printr-un proiect amplu de regenerare.
În martie, Digi24 relata, la rândul său, despre starea degradată a parcului, menționând alei crăpate, maluri deteriorate și arbori uscați.
Prin urmare, este legitim ca administrația să repare aleile și să organizeze circulația în parc.
Întrebarea este însă dacă „civilizarea” unei alei din Parcul Herăstrău trebuie să însemne și amenajarea a peste 500 de locuri de parcare pentru autoturisme.
Ce trebuie să clarifice Primăria Capitalei
Pentru ca disputa să nu rămână doar una politică, administrația Ciucu ar trebui să publice integral documentația care stă la baza proiectului.
Printre informațiile care ar trebui clarificate se numără:
- planul exact al celor 527 de locuri;
- costul lucrărilor;
- contractul și executantul;
- durata de funcționare a parcării;
- documentația tehnică;
- avizele de circulație;
- avizele de patrimoniu;
- eventualele studii de trafic;
- eventualele evaluări de mediu;
- documentele care stabilesc caracterul „provizoriu” al parcării;
- proiectul general de regenerare a Parcului Herăstrău;
- explicația privind ce se va întâmpla cu investiția actuală dacă parcarea va fi eliminată ulterior.
Publicarea acestor informații ar permite bucureștenilor să stabilească dacă este vorba despre o soluție temporară și necesară sau despre o infrastructură care riscă să devină permanentă.
De ce sunt controversate cele 527 de locuri de parcare
Scandalul celor 527 de locuri de parcare din Parcul Herăstrău pune administrația Ciprian Ciucu într-o situație incomodă.
PMB susține că repară o alee degradată și pune ordine în parcările haotice. Organizațiile civice consideră însă că municipalitatea legitimează accesul auto într-un spațiu care ar trebui redat pietonilor.
În același timp, declarația lui Ciprian Ciucu potrivit căreia „de la mine, input-ul meu va fi fără parcare” schimbă perspectiva asupra proiectului.
În acest moment, informațiile disponibile nu oferă suficiente dovezi pentru a afirma că proiectul reprezintă un aranjament politic sau că urmărește favorizarea unor operatori privați. Există însă o contradicție evidentă între proiectul anunțat de PMB și poziția exprimată ulterior de primarul general.
Tocmai această contradicție justifică solicitarea de transparență privind documentația, costurile și caracterul temporar al investiției.
Problema fundamentală rămâne una simplă: dacă obiectivul final este un Herăstrău regenerat și orientat către oameni, de ce prima intervenție majoră asupra acestei alei este amenajarea a 527 de locuri pentru mașini?
