Mașinile de topit zăpada ale Primăriei Capitalei revin în atenția publică odată cu prima iarnă serioasă din ultimii ani. După sezoane blânde, fără ninsori semnificative, Bucureștiul s-a confruntat din nou cu zăpadă, ger și haos urban — iar lipsa soluțiilor eficiente este din nou evidentă.
O iarnă „ca pe vremuri”, un oraș prins pe picior greșit
Deși operatorii de salubritate din sectoare au intervenit cu dificultate pe carosabil, trotuarele au rămas în mare parte impracticabile, iar grămezile de zăpadă de la marginea străzilor blochează în continuare accesul pietonilor și locurile de parcare.
Problema nu este lipsa utilajelor, ci lipsa utilizării lor.
Investiția uitată: 12 mașini de topit zăpada cumpărate de Primăria Capitalei
Cu opt ani în urmă, Primăria Capitalei achiziționa 12 utilaje de topit zăpada, fiecare cu următoarele caracteristici:
- capacitate de topire: 12 metri cubi/oră
- consum: 6,6 litri de carburant
- durată de viață estimată: 15 ani
Achiziția a fost realizată în timpul mandatului fostului primar general Gabriela Firea, de la compania ieșeană TAR MV SRL.
Valoarea fiecărei achiziții a fost menținută sub pragul de 30.000 de euro, iar utilajele au fost distribuite către direcții și instituții din subordinea Consiliului General al Municipiului București.
Lista instituțiilor care au cumpărat topitoare de zăpadă
Printre instituțiile care au achiziționat astfel de echipamente se numără:
- Direcția Generală de Poliție Locală și Control – 130.200 lei
- Administrația Grădina Zoologică – 130.200 lei
- AMCCRS – 131.500 lei
- ASSMB – 126.000 lei
- Administrația Străzilor București – 131.500 lei
- Autoritatea pentru Protecția Animalelor – 129.000 lei
- ARCUB – 131.500 lei
- CSM București – 131.500 lei
- DGASMB – 131.500 lei
- Municipiul București – 131.500 lei
- Palatele Brâncovenești – 113.832 lei
- RATB (actuala STB) – 129.700 lei
Utilaje folosite o singură iarnă
Toate aceste utilaje au fost folosite exclusiv în iarna 2017–2018, fiind amplasate în zone-cheie precum Piața Constituției, Piața Victoriei, Obor sau Parcul Carol.
La acel moment, autoritățile susțineau că:
„Apa rezultată este filtrată și nu există riscul de îngheț al canalizării.”
După acel sezon însă, mașinile au dispărut complet din peisajul urban.
Unde sunt utilajele astăzi?
În prezent, Primăria Capitalei nu oferă un răspuns clar privind locația sau starea celor 12 utilaje. Ele nu au fost:
- utilizate în această iarnă,
- închiriate operatorilor de salubritate din sectoare,
- integrate într-un plan coerent de deszăpezire.
Într-un oraș sufocat de nămeți și trotuare blocate, aceste echipamente ar fi putut reprezenta o soluție rapidă și eficientă.
O investiție publică pe drumul către fier vechi?
Cu o durată de viață estimată la 15 ani, utilajele se află teoretic la jumătatea perioadei de funcționare. Practic însă, ele riscă să ajungă la fier vechi, fără să-și fi amortizat vreodată costurile.
Această situație ridică întrebări serioase despre:
- managementul bunurilor publice,
- responsabilitatea administrației locale,
- lipsa continuității în politicile urbane.
Zăpada se topește, risipa rămâne
Bucureștiul nu duce lipsă de investiții, ci de voință administrativă. Mașinile de topit zăpada există, dar lipsesc exact atunci când orașul are cea mai mare nevoie de ele.
Iar până când cineva va explica unde sunt și de ce nu sunt folosite, bucureștenii vor continua să meargă prin nămeți, la propriu și la figurat.
