Poluarea din Sintești revine în centrul atenției după apariția unor imagini care ar fi fost surprinse marți, 22 septembrie 2026, în zona localității ilfovene aflate la aproximativ 18 kilometri de centrul Bucureștiului. Coloanele de fum readuc în discuție una dintre problemele de mediu cu care Capitala și localitățile limitrofe se confruntă de ani întregi: arderea ilegală a deșeurilor.
Potrivit mesajului care însoțește imaginile, fumul provenit din zona Sintești ar fi fost transportat în direcția Bucureștiului. Originea și compoziția exactă a fumului surprins în aceste imagini ar necesita însă măsurători și verificări oficiale pentru a putea fi stabilite cu certitudine.
Acuzații dure la adresa Gărzii de Mediu și Ministerului Mediului
Fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu critică dur Garda Națională de Mediu și Ministerul Mediului, autorul susținând că instituțiile nu intervin suficient de ferm pentru eliminarea fenomenului arderilor ilegale.
Sunt formulate inclusiv acuzații de natură politică la adresa conducerii celor două instituții. Aceste acuzații reprezintă însă afirmațiile autorului mesajului și nu sunt, prin ele însele, dovezi ale existenței unei înțelegeri între autorități și persoanele implicate în activități ilegale.
Garda Națională de Mediu este condusă în prezent de Andrei Corlan, numit comisar general în 2023 și despre care presa relata la momentul numirii că era afiliat organizației PNL Neamț.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este condus în septembrie 2026 de Diana Buzoianu, ministru din partea USR.
Arderile ilegale din Sintești, o problemă veche
Fenomenul nu este unul nou. În anii precedenți, în zona Sintești au fost documentate în repetate rânduri incendieri ilegale de cabluri, anvelope și alte tipuri de deșeuri, iar unele episoade au coincis cu creșteri semnificative ale concentrațiilor de PM2.5 și PM10 măsurate în București.
Fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu Octavian Berceanu a afirmat că, în timpul mandatului său din 2021, controalele repetate, confiscarea transporturilor și colaborarea cu Poliția și Jandarmeria au dus pentru o perioadă la oprirea arderilor ilegale din zonă.
Prin urmare, experiența din teren arată că fenomenul poate fi redus atunci când controalele sunt constante și sunt urmărite nu doar focarele de ardere, ci și transportul, colectarea și valorificarea deșeurilor.
Garda de Mediu a desfășurat însă și controale în 2026
Pentru o imagine completă trebuie menționat că autoritățile au raportat intervenții la Sintești și în cursul anului 2026.
În luna mai, Garda Națională de Mediu anunța confiscarea a 33 de tone de deșeuri, aplicarea unor sancțiuni, sistarea unor activități și întocmirea unei sesizări penale în zona Sintești–Jilava.
Ulterior, o altă operațiune desfășurată în zonă s-a soldat, potrivit GNM, cu 11 sancțiuni contravenționale, o sesizare penală și indisponibilizarea a aproximativ 11 tone de cupru, în urma unei monitorizări realizate inclusiv cu drone.
Existența acestor intervenții nu înseamnă însă că fenomenul a dispărut, iar reapariția unor focare ar ridica din nou problema eficienței și continuității controalelor.
Ce ajunge în aer atunci când sunt arse ilegal deșeurile
Arderea necontrolată a deșeurilor poate elibera un amestec complex de poluanți. În funcție de materialele arse, emisiile pot include:
- particule în suspensie PM10 și PM2.5;
- funingine și aerosoli carbonici;
- compuși organici volatili;
- hidrocarburi aromatice;
- metale și alte substanțe toxice;
- în anumite condiții de ardere, dioxine și furani.
Studiile privind arderea deschisă a deșeurilor confirmă că astfel de procese pot genera particule fine, compuși organici volatili, dioxine și furani, compoziția exactă depinzând de materialele incendiate și de condițiile de ardere.
PM2.5 poate trece din plămâni în sânge
Unul dintre cele mai importante riscuri îl reprezintă particulele PM2.5, cu diametrul mai mic de 2,5 microni.
Organizația Mondială a Sănătății arată că aceste particule sunt suficient de mici pentru a pătrunde adânc în plămâni și pentru a trece ulterior în fluxul sanguin. Astfel, efectele nu sunt limitate la sistemul respirator, ci pot afecta inclusiv sistemul cardiovascular și alte organe.
Expunerea la particule fine este asociată, printre altele, cu:
- boli cardiovasculare;
- accidente vasculare cerebrale;
- afecțiuni respiratorii;
- agravarea astmului;
- cancer pulmonar;
- creșterea riscului de mortalitate prematură.
De asemenea, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli respiratorii sau cardiovasculare fac parte dintre categoriile cele mai vulnerabile.
București–Ilfov, o regiune puternic afectată de PM2.5
Problema este cu atât mai importantă în contextul datelor recente privind Capitala.
Un studiu realizat pentru comisiile ENVI și SANT ale Parlamentului European arată că, dintre regiunile analizate, București–Ilfov a înregistrat în 2023 cea mai mare concentrație medie anuală de PM2.5, de 16,2 µg/m³. Studiul subliniază totodată că această valoare depășește considerabil recomandarea anuală a Organizației Mondiale a Sănătății, de 5 µg/m³.
La nivelul României, Comisia Europeană cita pentru anul 2022 o estimare de aproximativ 17.900 de decese premature atribuibile expunerii la PM2.5 peste nivelul recomandat de OMS. Aceste estimări se referă la întreaga țară și nu trebuie confundate cu un bilanț exclusiv al Bucureștiului.
Poluarea Bucureștiului are și un cost economic uriaș
Dincolo de efectele asupra sănătății, poluarea aerului produce și pierderi economice importante.
Un studiu realizat de CE Delft pentru European Public Health Alliance, pe baza datelor din 2018, estima pentru București costuri sociale de aproximativ 6,35 miliarde de euro pe an.
Calculul includea efectele asociate deceselor premature, tratamentelor medicale, zilelor de muncă pierdute și altor consecințe asupra sănătății și bunăstării. Bucureștiul ocupa atunci locul al doilea în clasamentul celor 432 de orașe europene analizate, după Londra.
Este important de precizat că suma de 6,35 miliarde de euro reprezintă o estimare economică bazată pe datele anului 2018, nu o măsurătoare contabilă actualizată anual.
Fumul poate dispărea, particulele nu dispar imediat
Un episod de ardere poate părea încheiat odată cu dispariția coloanei vizibile de fum. Totuși, particulele fine și funinginea pot rămâne suspendate în atmosferă sau se pot depune pe suprafețe, fiind ulterior resuspendate de trafic sau de vânt.
Acest lucru explică de ce poluarea cu particule nu trebuie judecată exclusiv după ceea ce este vizibil cu ochiul liber.
În plus, simpla absență a fumului nu înseamnă automat că aerul este curat. Tocmai de aceea sunt esențiale monitorizarea continuă și măsurătorile independente și oficiale ale calității aerului.
Sintești rămâne o problemă care cere intervenții constante
Datele disponibile arată două realități simultan.
Pe de o parte, autoritățile au desfășurat controale, au confiscat deșeuri și au formulat sesizări penale. Pe de altă parte, episoadele repetate de ardere semnalate de-a lungul anilor arată că problema nu poate fi considerată definitiv rezolvată.
Pentru reducerea fenomenului sunt necesare intervenții pe întregul circuit al deșeurilor:
- identificarea rapidă a focarelor;
- monitorizarea cu drone și camere;
- confiscarea vehiculelor și materialelor folosite în activități ilegale;
- verificarea transportatorilor și colectorilor;
- investigarea circuitelor economice prin care materialele rezultate sunt valorificate;
- monitorizarea permanentă a calității aerului;
- cooperarea dintre Garda de Mediu, Poliție, Jandarmerie, autoritățile locale și procurori.
Aerul Bucureștiului nu se oprește la limita administrativă a orașului. Ceea ce este ars la câțiva kilometri de Capitală poate deveni, în funcție de condițiile atmosferice, o problemă pentru o populație mult mai mare.
Iar atunci când vorbim despre poluarea aerului, miza nu este doar imaginea unui nor de fum la orizont, ci sănătatea publică, aplicarea legii și capacitatea instituțiilor de a împiedica repetarea fenomenului.
Sursa foto: Octavian Berceanu
