Comparație înainte și după repararea ruginei la aripa unei mașini verzi versus caroserie protejată.

Materialul antiderapant, „dușmanul” caroseriei. Din ce e făcut și ce efecte are asupra mașinilor

Materialul antiderapant, „dușmanul” caroseriei. Din ce e făcut și ce efecte are asupra mașinilor

Un pericol ignorat pe străzile din București

HTML Image as link
Qries

Materialul antiderapant împrăștiat pe străzile din București a stârnit numeroase reacții în rândul șoferilor, după ce mii de mașini au fost acoperite de depuneri albicioase greu de îndepărtat. Deși soluția utilizată de autorități este vitală pentru siguranța traficului, impactul asupra autoturismelor este adesea subestimat.

Iarna, acest amestec devine unul dintre cei mai mari „dușmani” ai caroseriei. Eficiența sa pe carosabil vine la pachet cu efecte secundare costisitoare pentru proprietarii de mașini, mai ales atunci când expunerea este repetată și neînsoțită de măsuri de protecție.

Din ce este făcut materialul antiderapant

Autoritățile folosesc, în general, un amestec clasic pe bază de:

  • Clorură de sodiu (sare) – elementul principal, care topește rapid gheața;
  • Clorură de calciu – eficientă la temperaturi foarte scăzute;
  • Nisip sau pietriș fin – pentru creșterea aderenței roților.

Rolul acestor substanțe este clar: reduc riscul de accidente. Problema apare în momentul în care apa sărată este proiectată de roți pe praguri, aripi și sub caroserie. După uscare, rămân nu doar urme vizibile, ci și reziduuri chimice invizibile, extrem de agresive pentru metal și vopsea.


Cum sunt afectate mașinile de soluțiile antiderapante

Coroziunea accelerată este principalul risc. Sarea și clorurile grăbesc oxidarea metalului, iar primele componente afectate sunt:

  • pragurile și aripile;
  • toba de eșapament;
  • elementele suspensiei și șasiul.

În timp, rugina poate deveni o problemă structurală serioasă, nu doar estetică. La acestea se adaugă efectul mecanic al nisipului și pietrișului fin, care pot provoca:

  • ciobituri în stratul de vopsea;
  • microfisuri în parbriz;
  • deteriorarea stratului de lac, cu pierderea luciului.

Mai grav, substanțele chimice pot afecta sistemul de frânare, conductele și elementele din cauciuc, crescând riscul apariției scurgerilor sau al crăpării furtunelor.


Ce trebuie să faci după contactul cu materialul antiderapant

Specialiștii recomandă o abordare preventivă, nu reactivă:

  1. Spală frecvent mașina iarna, inclusiv partea inferioară (spălare de șasiu).
  2. Aplică ceară de protecție pe caroserie, care creează o barieră temporară împotriva sării.
  3. Ia în calcul tratamentele antirugină și terosonarea podelei, mai ales la mașinile mai vechi.

Chiar dacă ții autoturismul în garaj și eviți drumurile scurte, este recomandat să mergi la spălătorie după fiecare traseu mai lung. Roțile preiau de pe asfalt materialul antiderapant și îl proiectează exact în zonele cele mai vulnerabile: aripi, praguri și sub vehicul. Lăsate prea mult timp, aceste substanțe pot coroda serios piesele metalice.


Materialul antiderapant este indispensabil pentru siguranța rutieră, însă costurile reale sunt transferate, în mare parte, către șoferi. Fără o informare corectă și fără măsuri de protecție, economiile făcute iarna pe întreținere se pot transforma rapid în reparații scumpe. În final, prevenția rămâne cea mai ieftină și eficientă soluție.

sursa: promotor.ro

HTML Image as link
Qries
Scroll to Top