Gara Filaret – Prima gară din București, istorie și transformare

Gara Filaret reprezintă un punct de referință important în istoria transporturilor din România, fiind prima gară din București. Inaugurată la data de 19/31 octombrie 1869, Gara Filaret a marcat deschiderea primei linii de cale ferată din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, respectiv linia București–Giurgiu.

Originea numelui și arhitectura Gării Filaret

Denumirea Gara Filaret provine de la dealul Filaret, unde a fost amplasată clădirea. Din punct de vedere arhitectural, construcția gării este deosebită, fiind realizată sub forma unui careu, cu parter și etaj. Marginile clădirii se închideau spre șine, formând astfel o hală în care intrau cele trei linii de cale ferată.

Un element arhitectural distinctiv este frontonul triunghiular situat deasupra liniei acoperișului corpului principal. Acoperișul halei era susținut de o structură metalică solidă, montată pe zidurile paralele ale construcției, decorate cu arce elegante. Accesul la peronul acoperit, susținut pe console metalice, se realiza prin fațada principală, cu intrări situate la capetele celor două pervazuri ale clădirii.

Declinarea și transformarea Gării Filaret

Importanța Gării Filaret a început să scadă după deschiderea Gării București Nord, la data de 13/25 decembrie 1872, care a preluat majoritatea traficului feroviar. În anul 1960, Gara Filaret a fost dezafectată și transformată în autobază, deși inițial existase propunerea de a fi transformată într-un muzeu al căilor ferate.

Gara filaret astăzi – Autogara Filaret

În prezent, fosta clădire a gării găzduiește Autogara Filaret, un important punct de plecare pentru rutele de autobuz din București. Clădirea a fost păstrată și valorificată, fiind declarată monument istoric cu codul LMI B-II-m-A-18800. Astfel, Gara Filaret rămâne un simbol al începuturilor transportului feroviar din România și un reper arhitectural important al capitalei.