Cum ar face față Bucureștiul unui cutremur major? Realitatea din spatele consolidărilor clădirilor cu risc seismic
Bucureștiul este considerat unul dintre cele mai vulnerabile orașe europene în fața unui cutremur puternic produs în zona seismică Vrancea. Deși în ultimii ani autoritățile au accelerat programele de consolidare, ritmul lucrărilor rămâne mult sub necesarul unei capitale în care sute de clădiri sunt încadrate în clase de risc seismic ridicat.
La aproape cinci decenii de la cutremurul devastator din 4 martie 1977, specialiștii avertizează că un seism cu magnitudinea de peste 7 grade ar produce pagube importante, în special în centrul orașului, unde se află numeroase imobile construite înainte de Al Doilea Război Mondial.
De ce este Bucureștiul atât de vulnerabil?
Capitala este situată la aproximativ 150 de kilometri de zona seismică Vrancea, una dintre cele mai active regiuni tectonice din Europa. Cutremurele vrâncene sunt produse la adâncimi mari, iar undele seismice sunt amplificate de structura geologică a Bucureștiului.
Acest fenomen face ca orașul să resimtă mai puternic mișcările seismice comparativ cu alte localități aflate la distanțe similare de epicentru.
Cele mai expuse sunt:
- clădirile construite înainte de 1940;
- imobilele afectate deja de cutremurul din 1977;
- blocurile care nu au fost consolidate;
- clădirile monument istoric, unde intervențiile sunt mai dificile și costisitoare.
Câte clădiri sunt considerate vulnerabile în București
Potrivit datelor Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în București sunt:
- aproximativ 411 clădiri încadrate în Clasa I de risc seismic;
- aproximativ 486 de clădiri încadrate în Clasa II de risc seismic.
În total, aproape 900 de imobile sunt considerate cu risc seismic ridicat, iar alte peste 1.500 de clădiri sunt încadrate în diverse categorii de urgență, necesitând evaluări sau intervenții. Cifrele se referă doar la clădirile expertizate, existând numeroase alte imobile care nu au fost încă evaluate tehnic.
Cât s-a consolidat până acum?
Una dintre cele mai mari probleme rămâne ritmul lent al consolidărilor.
Conform datelor publice:
- de la Revoluție și până în prezent au fost consolidate doar câteva zeci de clădiri prin programele administrației locale;
- în total, aproximativ 114 imobile au fost consolidate fie prin investiții publice, fie private;
- raportat la numărul clădirilor vulnerabile, procentul rămâne redus.
Specialiștii atrag atenția că, în cazul unui cutremur major, multe dintre clădirile istorice din centrul Capitalei ar putea suferi avarii severe dacă nu sunt consolidate la timp.
Ce lucrări sunt în desfășurare în 2026
În ultimii doi ani, administrația Capitalei a accelerat pregătirea proiectelor.
Potrivit AMCCRS:
- sunt pregătite 14 proiecte pentru lansarea procedurilor de achiziție;
- alte 91 de documentații tehnice sunt în diferite faze de elaborare;
- în cadrul Programului Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic sunt incluse zeci de imobile care urmează să intre în execuție.
Printre clădirile aflate deja în diferite etape de consolidare se numără imobile din:
- strada Blănari;
- strada Boteanu;
- strada Dianei;
- strada Baltagului;
- strada Bărăției;
- strada Vânători;
- Hanul Solacolu.
Există bani pentru consolidări?
Da, iar finanțarea este mai consistentă decât în trecut.
Proiectele sunt susținute prin:
- Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic;
- fonduri din PNRR;
- bugetul Primăriei Capitalei;
- credite externe și fonduri europene.
Programul național dispune de un buget de peste 11,7 miliarde de lei, destinat consolidării clădirilor de locuințe și celor de interes public aflate în zone cu risc seismic ridicat.
De ce merg lucrările atât de greu?
Chiar dacă finanțarea există, implementarea întâmpină numeroase obstacole.
Printre principalele probleme se numără:
- obținerea dificilă a avizelor;
- procedurile lungi de licitație;
- contestațiile în instanță;
- lipsa locuințelor necesare pentru relocarea temporară a proprietarilor;
- complexitatea intervențiilor asupra monumentelor istorice.
Ce s-ar întâmpla dacă mâine ar avea loc un cutremur similar celui din 1977?
Nu există un scenariu oficial care să poată estima cu precizie efectele unui viitor cutremur, însă experții sunt de acord asupra unui aspect: impactul ar depinde în primul rând de magnitudinea seismului, ora producerii și starea clădirilor afectate.
Cele mai mari probleme sunt anticipate în:
- centrul istoric;
- bulevardele cu imobile construite înainte de 1940;
- zonele cu blocuri încadrate în clasele I și II de risc seismic.
În schimb, clădirile construite după introducerea normelor antiseismice moderne au, în general, un nivel de protecție considerabil mai ridicat, deși performanța lor depinde și de calitatea execuției și de întreținerea în timp.
Ce pot face locuitorii Capitalei?
Indiferent de stadiul consolidărilor, specialiștii recomandă:
- verificarea încadrării seismice a clădirii în care locuiesc;
- întocmirea unui plan familial pentru situații de urgență;
- pregătirea unui kit de supraviețuire pentru primele 72 de ore;
- evitarea modificărilor structurale realizate fără autorizații;
- participarea la exerciții și informarea din surse oficiale.
Bucureștiul este mai bine pregătit decât în urmă cu un deceniu din perspectiva finanțării și a numărului de proiecte aflate în lucru. Totuși, raportat la cele aproape 900 de clădiri încadrate în clasele I și II de risc seismic și la miile de imobile vechi existente în Capitală, procesul de consolidare este încă departe de a elimina vulnerabilitatea orașului.
În cazul unui cutremur major produs în zona Vrancea, rezistența Bucureștiului va depinde nu doar de intensitatea seismului, ci și de viteza cu care programele actuale de consolidare vor reuși să transforme proiectele și finanțările în clădiri efectiv reabilitate.
sursa foto: stiriutile.ro
