Secțiunea Istorie de pe Vocea Capitalei îți aduce povești captivante despre trecutul Bucureștiului. De la evenimentele care au influențat orașul și până la personalitățile care au lăsat o amprentă puternică asupra sa, aici vei descoperi detalii fascinante despre evoluția capitalei României. Fie că este vorba despre monumente istorice, episoade puțin cunoscute sau tradiții uitate, rămâi alături de noi pentru a redescoperi Bucureștiul prin prisma istoriei sale.
În septembrie 1826, Ghiță Cuțui și Simion Mehedințeanu, foști căpitani de panduri ai lui Tudor Vladimirescu, au fost spânzurați la marginea Bucureștiului, în ultima execuție publică din Țara Românească. Evenimentul a marcat sfârșitul unei epoci de represiuni și începutul drumului către abolirea pedepsei cu moartea prin Regulamentul Organic
Sub străzile Bucureștiului se întinde o lume ascunsă – o rețea de tuneluri, pivnițe și catacombe. De la pivnițe medievale la buncăre comuniste și până la poveștile dramatice ale oamenilor care trăiesc în canale, Bucureștiul subteran este un amestec fascinant de istorie, legendă și mister.
Imagine reprezentând pe Iordache Ionescu, proprietarul celebrului restaurant bucureștean unde s-au născut micii românești. Colajul prezintă portretul său, o pagină de meniu istoric și o farfurie cu mici tradiționali, simbol al gastronomiei românești
Mormântul Ostașului Necunoscut din București a fost inaugurat în 1923, ca simbol al recunoștinței față de soldații anonimi care și-au dat viața pentru unitatea și independența României. Situat în Parcul Carol I, monumentul are o poveste impresionantă, legată de alegerea simbolică a unui erou necunoscut, onorat cu cele mai înalte distincții. De-a lungul timpului, mormântul a fost mutat și readus la locul inițial, rămânând un important loc de comemorare și pelerinaj pentru români.
Articolul explorează cum bucureștenii au înfruntat canicula în trecut, în lipsa aerului condiționat. De la trotuare încinse la 60 de grade până la ștranduri supraaglomerate, locuitorii Capitalei căutau refugiu în păduri, parcuri și piscine. Sunt prezentate și incidente tragice, dar și evoluția acceptării acestor spații ca o soluție sănătoasă și civilizată împotriva temperaturilor extreme.
Tudor Arghezi s-a născut la București și este considerat un pilon al literaturii române moderne. După o viață dedicată scrisului, Arghezi a trăit și a creat pe strada Mărțișor, unde se află astăzi Casa Memorială Arghezi, loc de pelerinaj cultural și simbol al creației sale literare.
Mircea Eliade, născut la 13 martie 1907 la București, este una dintre cele mai importante personalități ale culturii române și universale. După o copilărie petrecută în capitală și o educație alături de viitori mari intelectuali, Eliade s-a remarcat ca scriitor, istoric al religiilor și profesor universitar. Activitatea sa științifică și literară, recunoscută internațional, a influențat profund studiul religiilor și literatura mondială. Moștenirea lui Eliade rămâne o sursă de inspirație pentru generații întregi.
Gara Filaret a fost prima gară din București, deschisă în 1869 odată cu prima cale ferată București–Giurgiu. După pierderea importanței feroviare, a fost transformată în autogară. Astăzi, clădirea este monument istoric și un reper al capitalei.
La 17 iunie 1910, Aurel Vlaicu a efectuat primul zbor cu avionul „Vlaicu I”, proiectat și construit în România. Acest succes a deschis drumul aviației românești și l-a consacrat pe Vlaicu drept unul dintre pionierii mondiali ai zborului.
Pe 17 iunie 1889, la cimitirul Bellu din București, Mihai Eminescu a fost condus pe ultimul drum de către prieteni, personalități marcante și tineri admiratori. Ziua înmormântării Mihai Eminescu Bellu a rămas în istoria culturală a României drept un simbol al doliului național, dar și al recunoștinței eterne pentru opera poetului.
Mineriada din 13-15 iunie 1990 a fost o intervenție violentă asupra protestatarilor pașnici din Piața Universității, orchestrat[ă] de autorități cu ajutorul minerilor din Valea Jiului, la chemarea președintelui Ion Iliescu. Evenimentul s-a soldat cu morți, răniți și distrugeri, marcând o regresie gravă a democrației în România post-revoluționară.
