Istorie

Secțiunea Istorie de pe Vocea Capitalei îți aduce povești captivante despre trecutul Bucureștiului. De la evenimentele care au influențat orașul și până la personalitățile care au lăsat o amprentă puternică asupra sa, aici vei descoperi detalii fascinante despre evoluția capitalei României. Fie că este vorba despre monumente istorice, episoade puțin cunoscute sau tradiții uitate, rămâi alături de noi pentru a redescoperi Bucureștiul prin prisma istoriei sale.

Portret George Enescu, compozitor român celebru, pe o imagine filatelică oficială, cu Ateneul Român pe fundal.
Istorie

DECIZIE ISTORICĂ: Pe 10 Decembrie 1935, George Enescu devine „cetățean de onoare” al Bucureștiului

Pe 10 decembrie 1935, George Enescu a fost proclamat Cetățean de Onoare al Bucureștiului, un gest de recunoaștere pentru contribuția sa excepțională la cultura românească. Totuși, statutul său de muzician de talie mondială și de ambasador al României a făcut ca acest titlu civic local să fie transcens de onoruri de rang superior. Recunoașterea lui Enescu în Capitală nu a rămas la nivel administrativ, ci s-a materializat în instituții culturale permanente de prestigiu național, înființate sub egida autorităților centrale. Acestea includ Filarmonica „George Enescu”, Muzeul Național „George Enescu” și cel mai important brand de țară, Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”. Astfel, Bucureștiul îl omagiază pe Enescu nu printr-o distincție singulară, ci prin însăși identitatea sa culturală durabilă.

Tramvaiul 14 și clădirea Băncii Naționale de pe Piața Victoriei București, epocă interbelică
Istorie

9 decembrie 1894: Pe strazile Bucureștiului a început să circule primul tramvai electric (purtând numarul 14), de la Cotroceni la Obor.

Articolul detaliază introducerea transportului pe șine în București, începând cu primele tramvaie trase de cai, aduse de o societate englezească în 1872 sub numele de The Bukarest Tramways. Punctul culminant este marcat de trecerea la tracțiunea electrică, evidențiind apariția primului tramvai electric (linia 14, verde) pe 9 decembrie 1894. Se subliniază și controversa socială stârnită de această modernizare, combătută de personalități precum Barbu Ștefănescu Delavrancea.

Prima Constituție a României (1866) expusă la Biblioteca Națională a României, clădirea modernă din București, vedere aeriană
Actualitate Istorie

Actul fondator al ROMÂNIEI MODERNE: Exemplarul original al Constituției din 1866, expus la Biblioteca Metropolitană București

Biblioteca Metropolitană București (BMB) expune publicului, cu ocazia Zilei Constituției, exemplarul original al Constituției din 1866, document considerat actul fondator al României moderne. Expoziția de la sediul „Mihail Sadoveanu” prezintă, de asemenea, volume și documente rare ce ilustrează modernizarea statului român. Constituția din 1866, inspirată din modelul belgian, a marcat trecerea la monarhia constituțională ereditară și a consfințit principii liberale, fiind un text fundamental care a influențat dezvoltarea țării până în 1923. Vizitatorii pot urmări și filmul documentar „Scurtă istorie a Constituțiilor României”.

Portretul lui Barbu Vlădoianu din perioada interbelică suprapus peste o fotografie veche a Primăriei București.
Istorie Personalități marcante

Nimeni nu mai vorbește despre el, dar a schimbat Bucureștiul pentru totdeauna: Cine a fost primul primar al capitalei?

Barbu Vlădoianu (1812–1876), primul primar al Bucureștiului și fost ministru de război, a fost un reformator esențial al infrastructurii orașului. În mandatele sale, a inițiat canalizarea Dâmboviței, a modernizat străzile prin pavare și pietruire, a fondat Oficiul de stare civilă și a contribuit decisiv la dezvoltarea transportului, inaugurând prima linie de tramvai tras de cai și semnând contractul pentru prima cale ferată din România. Moștenirea sa rămâne profund legată de modernizarea capitalei.

O descriere concisă a imaginii pentru motoarele de căutare și utilizatorii cu deficiențe de vedere.
Istorie

2 decembrie 1901: A apărut, la București, revista literară săptămânală „Sămănătorul” sub conducerea lui George Coșbuc și Al. Vlahuță

Revista literară „Sămănătorul”, fondată la București de George Coșbuc și Alexandru Vlahuță la 2 decembrie 1901, a fost o publicație săptămânală esențială care a generat curentul omonim – Sămănătorismul. Articolul detaliază obiectivele revistei (promovarea valorilor naționale, folclorice și culturalizarea țărănimii), varianta corectă a titlului, lista directorilor care au succedat (inclusiv Nicolae Iorga, care a teoretizat curentul) și a colaboratorilor importanți, evidențiind rolul publicației în modelarea literaturii și ideologiei românești la începutul secolului XX.

Copertă "Adevărul Literar și Artistic", Anul IX, Nr. 384, 13 Aprilie 1928. Ilustrație color "NAZARETUL - Primăveri de altă dată" de Mihail Sadoveanu, înfățișând doi clopotari (un copil și un adult) trăgând clopotele bisericii de Paști.
Istorie

La 28 noiembrie 1920 a apărut prima ediție a suplimentului săptămânal „Adevărul literar și artistic”, parte a ziarului Adevărul din București 

Săptămânalul „Adevărul literar și artistic” a fost lansat pe 28 noiembrie 1920, la București, ca o publicație independentă dedicată culturii, continuând tradiția democratică a grupului „Adevărul”. Sub conducerea lui Mihail Sevastos, revista a modernizat grafica și a atras colaboratori de prestigiu (Sadoveanu, Arghezi, Călinescu). A fost o mărturie esențială a efervescenței culturale interbelice, fiind relansată și după 1990.

Stema veche a capitalei
Istorie

18 noiembrie 1864, Consiliul Bucureștiului a aprobat noua stemă a Capitalei, având ca element central imaginea Sfântului Dimitrie Basarabov, ocrotitorul orașului.

La 18 noiembrie 1864, Consiliul Comunal al Bucureștiului a aprobat noua stemă a Capitalei, având ca element central imaginea Sfântului Dimitrie Basarabov, ocrotitorul orașului. Decizia a marcat un moment simbolic în istoria Bucureștiului, consacrând legătura dintre identitatea urbană și patronajul spiritual al sfântului.

Draga Olteanu Matei în diferite perioade ale vieții – actrița română zâmbitoare, în roluri de film și apariții publice
Personalități marcante

Draga Olteanu Matei: O viață dedicată artei românești

Draga Olteanu Matei, una dintre cele mai iubite actrițe ale scenei românești, s-a născut la 24 octombrie 1933 în București. Cu peste 90 de filme, 50 de piese de teatru și 100 de roluri TV, ea a devenit un simbol al culturii române. Decorată cu înalte distincții, a lăsat în urmă un model de eleganță, umor și pasiune pentru artă.

Bustul generalului doctor Carol Davila, sculptat de Constantin Brâncuși, alături de o fotografie cu sculptorul în atelierul său.
Istorie

9 septembrie 1912 – Dezvelirea bustului generalului Carol Davila, singurul monument public realizat de Constantin Brâncuși în București

Pe 9 septembrie 1912 a fost dezvelit bustul generalului Carol Davila, sculptat de Constantin Brâncuși, un monument de mare valoare istorică și artistică. Este singura lucrare de for public a lui Brâncuși din București, comandată de Spitalul Militar „Regina Elisabeta” și turnată în bronz. Deși originalul din ghips s-a pierdut, astăzi o copie se află în curtea Spitalului Militar din Calea Plevnei, păstrând vie memoria marelui medic și contribuția lui Brâncuși la patrimoniul capitalei

Scroll to Top