Mineriada din iunie 1990 reprezintă unul dintre cele mai controversate și violente episoade din istoria post-decembristă a României. În perioada 13-15 iunie, manifestațiile pașnice din Piața Universității, organizate împotriva Guvernului condus de Frontul Salvării Naționale (FSN), au fost reprimate cu brutalitate de forțele de ordine, sprijinite de minerii din Valea Jiului.
La apelul președintelui de atunci, Ion Iliescu, mii de mineri conduși de Miron Cozma au fost aduși în Capitală pentru a „restabili ordinea”. Minerii au ajuns în Gara de Nord în dimineața zilei de 14 iunie, unii venind și din alte regiuni ale țării, formând un grup estimat între 10.000 și 20.000 de persoane.
Intervenția minerilor și mesajul lui Ion Iliescu
După sosire, minerii au fost întâmpinați chiar de Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru „solidaritatea muncitorească” și i-a încurajat să „facă curățenie” în Piața Universității. El i-a acuzat pe protestatari că sunt „elemente fasciste” și „drogate”, legitimând astfel intervenția violentă.
Violențe în Piața Universității și în Capitală
Grupurile de mineri au invadat Piața Universității, au pătruns în sediile facultăților Universității București și au atacat studenți, profesori și protestatari. Sub pretextul că „plantează panseluțe”, ortacii au comis agresiuni fizice și acte de vandalism. Liderul protestatarilor studenți, Marian Munteanu, a fost grav agresat, iar mai multe persoane au fost spitalizate.
Violențele nu s-au limitat la Piața Universității. Minerii s-au deplasat și la sediile partidelor de opoziție (PNȚCD, PNL), ale unor redacții independente precum România liberă, și la Televiziunea Română, unde au provocat distrugeri majore. Casele liderilor țărăniști Corneliu Coposu și Ion Rațiu au fost vandalizate, într-o acțiune de intimidare fără precedent.
Consecințele Mineriadei din iunie 1990
Până la prânzul zilei de 15 iunie, autoritățile instauraseră ordinea dorită. La Romexpo, Ion Iliescu le-a adresat din nou mulțumiri minerilor, apreciindu-i ca fiind „oameni de nădejde, mai ales la greu”.
Bilanțul oficial al acelor zile a fost tragic:
- 4 morți
- peste 1.300 de răniți
- peste 1.200 de persoane reținute ilegal
- pagube materiale considerabile
Toate aceste fapte au fost documentate în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, anchetat de procurorii militari. Cu toate acestea, niciun responsabil nu a fost condamnat definitiv în ultimii 33 de ani.
Relatările din presa vremii au oscilat între calificarea evenimentelor drept „tentativă de lovitură de stat” și „criză morală profundă”, simbolizând o regresie democratică imediat după Revoluția din decembrie 1989. Mineriada din 1990 a fost a treia intervenție violentă a minerilor aduși la București de FSN, dar rămâne cea mai dură și controversată dintre toate.
