Data de 3 mai 1891 marchează un moment definitoriu pentru educația și cultura din România: înființarea Fundației Universitare „Carol I”, instituție care avea să devină actuala Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. De-a lungul timpului, această bibliotecă s-a impus drept un pilon esențial al cunoașterii, fiind astăzi cea mai veche bibliotecă universitară din capitală.
Contextul istoric al fondării
Inițiativa aparține Carol I al României, care, printr-o scrisoare adresată prim-ministrului Emanoil Florescu, și-a exprimat dorința de a crea un spațiu dedicat educației:
„un așezământ spre binele tinerimii universitare […] înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă”.
Acest document reprezintă actul oficial de naștere al bibliotecii și reflectă viziunea modernizatoare a regelui, orientată spre educație și acces liber la cunoaștere.
Clădirea emblematică a fost proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau și construită pe un teren achiziționat de rege.
- Finalizarea construcției: 1893
- Inaugurarea oficială: 14 martie 1895
- Extindere majoră: 1911, redeschidere în 1914
Edificiul impresionează prin stilul său neoclasic și prin valoarea arhitecturală excepțională, fiind astăzi unul dintre cele mai reprezentative monumente din București.
Biblioteca – centru de cultură și educație
De-a lungul deceniilor, instituția a devenit un adevărat hub cultural.
În 1925, aici a avut loc prima conferință a bibliotecarilor din România, coordonată de Ion Bianu și Emanoil Bucuța.
Tot aici s-au organizat evenimente culturale majore susținute de grupări precum:
- „Forum”
- „Poesis”
- „Criterion”
În perioada comunistă, instituția a fost redenumită, reflectând transformările politice, devenind Biblioteca Centrală a Universității „C.I. Parhon”.
Pierderile dramatice din timpul Revoluției din 1989
În timpul Revoluția Română din 1989, biblioteca a suferit una dintre cele mai mari tragedii din istoria sa. Incendiul devastator a distrus:
- peste 500.000 de volume
- aproximativ 12.000 de lucrări rare
- aproape 3.700 de manuscrise originale
Printre autorii ale căror opere au fost pierdute se numără:
Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Lucian Blaga și Mircea Eliade.
Reconstrucția și renașterea Bibliotecii „Carol I”
După 1990, sub egida UNESCO, a început un amplu proces de reconstrucție și modernizare.
- Donații: peste 100.000 de volume din România
- Donații internaționale: peste 800.000 de volume
Momente-cheie:
- Redeschidere oficială: 20 noiembrie 2001
- Reinaugurarea Aulei: 25 iunie 2007, în prezența Mihai I al României și Ana de Bourbon-Parma
Astăzi, biblioteca este complet restaurată și adaptată cerințelor moderne.
- Pe acest loc s-a aflat casa lui Grigore Peucescu, redactor al ziarului „Timpul”.
- Aici, Mihai Eminescu a citit pentru prima dată poezia Scrisoarea a III-a.
- Evenimentul este marcat printr-o placă comemorativă amplasată în 2001.
- În fața clădirii se află statuia ecvestră a regelui, realizată de Florin Codre.
Importanța Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” astăzi
Astăzi, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” nu este doar o bibliotecă, ci un simbol al identității culturale românești.
Aceasta continuă să:
- ofere acces la resurse academice valoroase
- susțină cercetarea și educația
- găzduiască evenimente culturale și științifice
De la viziunea regală a lui Carol I al României până la renașterea de după 1989, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” rămâne un reper fundamental al culturii române. Istoria sa este o dovadă a rezilienței și a importanței educației pentru dezvoltarea unei societăți moderne.
sursa: www.voceanationala.ro
