Bucureștiul a atins un prag critic în 2025, devenind oficial cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană. Potrivit datelor recente citate de Digi24 și a rapoartelor realizate de organizații precum Ecopolis, calitatea aerului din Capitală reprezintă un risc major pentru sănătatea publică, depășind constant recomandările internaționale.
Record negativ: Bucureștiul devansează Atena și Varșovia
Deși problema poluării nu este nouă, anul 2025 marchează un punct de cotitură alarmant. Nivelul de particule nocive (PM 2,5) a ajuns la o valoare de aproape 15, propulsând Bucureștiul în topul celor mai poluate orașe europene, urmat de Atena și Varșovia.
Zilnic, locuitorii Capitalei respiră un aer care depășește de trei până la patru ori valorile maxime recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Care sunt cele mai poluate zone din București?
Potrivit proiectului „Cetățeni pentru aer curat”, există puncte „negre” pe harta orașului unde pragul legal de poluare este ignorat luni de zile.
- Intersecția Șoseaua Mihai Bravu cu Bulevardul Basarabia: Este declarată oficial cea mai poluată zonă. Senzorii au înregistrat aici depășiri ale limitelor legale timp de peste 70 de zile consecutive.
- Intersecția Dristor: O zonă cu trafic intens care ocupă locul al doilea în topul nocivității.
- Zona Giulești Sârbi: Aflată pe locul al treilea, afectată atât de trafic, cât și de alte surse de particule fine.
Sfat: Pentru monitorizare în timp real, cetățenii pot consulta platforma Aerlive sau hărțile vizuale ale indicelui calității aerului din București.
Cauzele principale: De ce nu putem respira în Capitală?
Garda de Mediu și specialiștii în politici de mediu indică mai mulți factori care contribuie la acest „cocktail” toxic:
- Traficul sufocant: Cozile interminabile de mașini rămân principala sursă de emisii.
- Șantierele permanente: Praful provenit din construcții și proasta gestionare a resturilor vegetale/materialelor.
- Materialul antiderapant: Garda de Mediu a subliniat că sarea și nisipul folosite iarna rămân pe carosabil și sunt ridicate în aer sub formă de praf fin.
- Încălzirea rezidențială: Arderile necontrolate și sistemele de încălzire ineficiente în timpul sezonului rece.
Ce măsuri trebuie să ia autoritățile?
Raul Pop, secretar de stat la Ministerul Mediului, subliniază că soluțiile trebuie să vizeze rădăcina problemei, nu doar simptomele. Planul de acțiune ar trebui să includă:
- Monitorizare strictă: Asigurarea funcționării tuturor senzorilor și supravegherea constantă a datelor.
- Controlul șantierelor: Reguli stricte pentru gestionarea prafului în zonele aflate în construcție.
- Gestionarea traficului: Soluții de mobilitate urbană care să reducă numărul de mașini din centru.
- Identificarea surselor de încălzire: Combaterea arderilor ilegale și eficientizarea încălzirii locuințelor.
Până când măsurile administrative nu vor fi implementate cu rigurozitate, Bucureștiul rămâne o provocare pentru sănătatea celor peste 2 milioane de locuitori. Aerul curat nu mai este un lux, ci o necesitate urgentă pentru București în 2026.
foto: alephnews.ro
