Bucureștiul este zona din România cu cele mai multe cazuri de infecție cu virusul West Nile raportate în sezonul 2026. Potrivit celui mai recent bilanț al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în Capitală au fost înregistrate 34 de cazuri, în condițiile în care la nivel național numărul îmbolnăvirilor a ajuns la 83.
Datele Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), din cadrul INSP, arată că în perioada 3 iunie – 9 septembrie 2026 au fost raportate în România 83 de cazuri de infecție cu virusul West Nile. Dintre acestea, 72 au fost confirmate prin analize de laborator, iar alte 11 au fost clasificate drept cazuri probabile.
În același interval au fost raportate cinci decese, toate în rândul unor persoane vârstnice care sufereau și de alte afecțiuni.
Bucureștiul, pe primul loc la numărul îmbolnăvirilor
Capitala se detașează clar în statisticile naționale, cu 34 de cazuri de West Nile, fiind urmată de județul Ilfov, unde au fost înregistrate 10 cazuri, și de Călărași, cu șase cazuri.
Alte cazuri au fost raportate în Brăila, Giurgiu și Ialomița – câte patru, Galați și Teleorman – câte trei, Cluj și Suceava – câte două, iar în Argeș, Bihor, Botoșani, Constanța, Harghita, Iași, Mureș, Prahova, Satu Mare, Vaslui și Vrancea a fost înregistrat câte un caz. În cazul atribuit județului Harghita, expunerea ar fi avut loc în afara țării.
Datele reprezintă unitatea teritorială de expunere, ceea ce înseamnă că indică zona în care se consideră că persoana respectivă a fost expusă virusului, nu doar domiciliul pacientului.
Persoanele de peste 50 de ani, cele mai afectate
Cele mai multe cazuri din sezonul 2026 au fost raportate în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 50 și 79 de ani.
Conform datelor INSP, au fost înregistrate 18 cazuri la grupa de vârstă 50–59 de ani, 21 la persoanele între 60 și 69 de ani și 17 la categoria 70–79 de ani. Alte nouă cazuri au fost raportate la persoane de cel puțin 80 de ani.
La categoriile mai tinere au fost raportate un caz la 15–19 ani, patru cazuri la 20–29 de ani, cinci la 30–39 de ani și opt la 40–49 de ani.
Ce este virusul West Nile și cum se transmite
Virusul West Nile este transmis oamenilor în principal prin înțepătura țânțarilor infectați. În natură, virusul circulă în special între păsări și țânțari, oamenii și alte mamifere putând fi infectați accidental.
Prezența unui număr mare de persoane infectate nu înseamnă însă că toate dezvoltă boala. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 80% dintre persoanele infectate nu prezintă simptome.
În jur de 20% pot dezvolta febra West Nile, manifestată prin febră, dureri de cap, oboseală, dureri musculare, greață, vărsături și, uneori, erupții cutanate sau inflamarea ganglionilor limfatici.
Formele grave sunt mult mai rare. OMS estimează că aproximativ o persoană din 150 infectate poate dezvolta o formă severă, cu afectarea sistemului nervos. Printre manifestări se numără febra ridicată, rigiditatea cefei, dezorientarea, tremorul, convulsiile, slăbiciunea musculară, paralizia sau coma. Riscul de evoluție severă crește în special la persoanele în vârstă și la cele cu anumite afecțiuni preexistente.
Circulație intensă a virusului și la nivel european
Sezonul 2026 este unul cu o circulație importantă a virusului West Nile și în alte state europene.
Potrivit celui mai recent raport săptămânal al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), publicat la 11 septembrie și bazat pe datele transmise până la 10 septembrie, 15 țări europene raportaseră 1.285 de cazuri umane dobândite local de la începutul sezonului. Cele mai multe se înregistrau în Italia și Grecia.
ECDC subliniază că numărul cazurilor raportate reprezintă doar o parte din numărul real al infecțiilor, deoarece majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă simptome și, implicit, nu ajung să fie testate.
Cum ne putem proteja de țânțari
Specialiștii recomandă reducerea expunerii la înțepăturile de țânțari, în special în perioadele și zonele în care aceștia sunt activi.
Printre măsurile recomandate se numără purtarea hainelor care acoperă cât mai mult pielea, utilizarea substanțelor repelente, folosirea plaselor de protecție la ferestre și eliminarea apei stagnante din curți, recipiente, ghivece sau alte obiecte în care țânțarii se pot reproduce. Autoritățile recomandă și îndepărtarea deșeurilor și desecarea micilor acumulări de apă din jurul gospodăriilor.
Persoanele care dezvoltă manifestări neurologice precum dezorientare, rigiditatea cefei, convulsii, slăbiciune musculară sau alterarea stării de conștiență trebuie să solicite rapid asistență medicală.
Surse
Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, bilanț pentru perioada 3 iunie – 9 septembrie 2026; Organizația Mondială a Sănătății; Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
foto: gov.uk
