Zgomotul traficului rutier și boala Parkinson: ce arată un amplu studiu danez
Expunerea pe termen lung la zgomotul produs de traficul rutier ar putea avea un rol în dezvoltarea bolii Parkinson. Un nou studiu sugerează existența unei asocieri între zgomotul traficului rutier și boala Parkinson, iar printre posibilele explicații se numără perturbarea somnului și stresul sistemic.
Cercetătorii danezi au analizat datele a peste trei milioane de persoane pentru a afla dacă zgomotul persistent din apropierea locuințelor poate influența riscul apariției acestei afecțiuni neurodegenerative.
Zgomotul traficului rutier și boala Parkinson, analizate între 2000 și 2017
Studiul a inclus peste trei milioane de locuitori din Danemarca, urmăriți în perioada 2000–2017. Participanții aveau cel puțin 40 de ani și nu sufereau de boala Parkinson la începutul cercetării.
Analiza a urmărit nivelul zgomotului din diferite zone rezidențiale, dar și diferențele dintre părțile mai expuse și cele mai liniștite ale locuințelor.
Astfel, cercetătorii nu s-au limitat doar la măsurarea zgomotului din zona cea mai apropiată de trafic. Ei au analizat și posibilitatea ca locuitorii să dispună de un spațiu mai puțin expus, în care să se poată retrage.
Expunerea la zgomot, asociată cu un risc mai ridicat
Rezultatele studiului au arătat că riscul de dezvoltare a bolii Parkinson creștea odată cu nivelul zgomotului rutier.
Creștere de 3% pe partea expusă a locuinței
Pentru fiecare creștere de aproximativ 11 decibeli a nivelului de zgomot pe partea cea mai expusă a locuinței, riscul de apariție a bolii Parkinson era cu aproximativ 3% mai ridicat.
Această parte a casei este, de regulă, orientată spre strada sau zona în care traficul rutier produce cel mai mare nivel de zgomot.
Creștere de 4% pe partea mai liniștită
Cercetătorii au analizat separat și partea locuinței care era mai puțin expusă traficului.
Pe această latură, riscul de dezvoltare a bolii Parkinson creștea cu aproximativ 4% pentru fiecare nouă unități de decibeli adăugate nivelului de zgomot.
Rezultatul sugerează că nu doar intensitatea maximă a zgomotului este importantă. Contează și dacă acesta pătrunde în toate zonele locuinței, fără ca persoanele să aibă acces la un spațiu mai liniștit.
O parte liniștită a locuinței ar putea avea un rol protector
Potrivit studiului, existența unei părți liniștite a locuinței ar putea acționa ca un tampon protector împotriva efectelor nocive ale zgomotului.
Cercetătorii au definit drept „parte liniștită” o latură a casei în care nivelul zgomotului este cu cel puțin 10 decibeli mai redus decât pe partea cea mai expusă.
Efectul protector a fost observat în special în cazul persoanelor care locuiau în zone cu un nivel general mai ridicat de zgomot.
Prin urmare, posibilitatea de a se retrage într-o cameră mai liniștită ar putea diminua expunerea continuă la zgomotul rutier.
Zgomotul persistent din timpul nopții, considerat mai nociv
Persoanele care nu dispun de o parte liniștită a locuinței sunt expuse unui nivel mai constant și mai greu de evitat al zgomotului.
Această situație poate deveni deosebit de importantă în timpul nopții, când zgomotul poate afecta odihna. Autorii studiului au considerat că expunerea persistentă din această perioadă ar putea fi mai nocivă.
Perturbarea somnului și apariția stresului sistemic sunt prezentate drept posibile explicații pentru asocierea observată. Totuși, cercetarea evidențiază o legătură între expunerea la zgomot și riscul bolii Parkinson, nu o relație directă de cauzalitate.
Riscurile ar putea fi subestimate de studiile anterioare
Autorii cercetării susțin că unele studii anterioare ar putea subestima efectele zgomotului asupra sănătății.
Acestea au analizat, în general, doar partea cea mai zgomotoasă a unei locuințe. O asemenea abordare nu arată dacă oamenii au și o zonă liniștită în care se pot retrage.
Noua analiză sugerează că diferența dintre partea zgomotoasă și partea liniștită a locuinței poate fi importantă pentru evaluarea corectă a expunerii.
Studiul danez indică o asociere între zgomotul traficului rutier și boala Parkinson, pe baza datelor analizate în cazul a peste trei milioane de persoane.
Riscul observat a crescut odată cu nivelul zgomotului, în timp ce existența unei părți a locuinței cu cel puțin 10 decibeli mai liniștită ar putea atenua efectele nocive. Rezultatele evidențiază importanța analizării întregului mediu sonor al locuinței, nu doar a fațadei celei mai expuse traficului.
sursa foto: a1.ro
sursa: mediafax.ro



