Infochioșcuri București – comparație între un terminal nou și unul vandalizat, cu date despre valoarea contractului, plăți efectuate și numărul de unități instalate vs. contractate

Info-chioșcurile nefuncționale din București, demolate pentru a face loc punctelor moderne de plată STB

HTML Image as link
Qries

București, 11 august 2025Primăria Capitalei a anunțat demontarea info-chioșcurilor nefuncționale din spațiul public, considerate relicve inutile, pentru a le înlocui cu puncte moderne de plată a călătoriilor cu STB.

Context și decizie

Pe pagina sa de Facebook, purtătorul de cuvânt al municipalității, Stelian Bujduveanu, a menționat că aceste structuri sunt „stricate, ruginite și abandonate” și ocupă spațiu public inutil într-un oraș care promovează curățenia și modernizarea. El a subliniat necesitatea unei transformări în care materialele recuperabile vor fi refolosite. Astfel, în locul chioșcurilor demolate vor apărea puncte de plată moderne STB.

Avantaje pentru cetățeni și transport

  • Modernizare urbană: Eliminarea structurilor degradate și utilizarea eficientă a spațiilor publice.
  • Acces rapid la plata călătoriilor: Noile puncte vor oferi o modalitate facilă și contemporană de achiziție a biletelor, în beneficiul călătorilor.
  • Sustenabilitate: Materialele recuperate din info-chioșcuri vor fi reutilizate, contribuind la economia circulară.

Info-chioşcurile din Bucureşti: o investiție costisitoare, dar inutilă

În 2014, Primăria Bucureşti a achiziţionat 100 de info-chioscuri, cu scopul de a facilita informarea turiştilor şi a cetăţenilor despre transportul public, trasee turistice și evenimente culturale. Fiecare chioşc a costat 6.800 de euro, o sumă comparabilă cu prețul unei mașini Dacia.

Implementare incompletă și indiferentă

Doar 33 dintre chioșcuri au fost instalate în zonele cele mai aglomerate ale orașului. Cu toate acestea, niciunul nu a fost operat: ecranele rămâneau negre, nealimentate cu energie electrică. Pentru circa un an, Primăria a afirmat în repetate rânduri că acestea vor fi conectate în „scurt timp”, dar situația a rămas neschimbată.

Impact financiar critic

După patru ani, niciunul dintre aparatele, în valoare totală estimată la 400.000 de euro, nu funcționa. Valoarea totală a investiției, inclusiv cheltuieli suplimentare, a ajuns la 1,7 milioane de euro – un exemplu de eșec în administrarea fondurilor publice.

Consecințe și lipsă de reacție

Proiectul a fost considerat o risipe de bani, însă autoritățile au continuat să susțină implementarea acestuia, deși chioșcurile au rămas inactive, acumulate doar praf și rugină.

HTML Image as link
Qries
Scroll to Top