În primăvara acestui an, un părinte din București a descoperit că abonamentul medical al copilului său nu îl protejează de surprize neplăcute. O consultație ce părea banală la Spitalul Academic Ponderas – parte a rețelei private de sănătate Regina Maria – s-a transformat într-o factură de aproape 600 lei pentru o investigație suplimentară care nu fusese anunțată și nici solicitată. Situația a fost resimțită de familie ca o adevărată bătaie de joc, mai ales că, după primirea facturii, părinții nu au reușit să poarte un dialog clar cu reprezentanții rețelei de sănătate privind costurile percepute.
Cronologia evenimentelor
- În luna mai, părintele se prezintă împreună cu copilul său, deținător al unui abonament activ la Regina Maria, la un consult dermatologic general, programat la Spitalul Academic Ponderas, str. Nicolae G. Caramfil nr. 85A, București, la dr. Daniel Boda. În cadrul consultului general, părintele îl roagă pe medic să verifice o escoriație de pe pielea băiețelului, să evalueze cele trei alunițe pe care acesta le are, precum și un semn din naștere.
- Investigația neașteptată: În timpul consultului, medicul folosește un dispozitiv medical pentru a examina trei alunițe. Părintele află ulterior că procedura se numea videodermatoscopie digitală – o investigație suplimentară, taxată separat. Nu a existat o discuție prealabilă privind costul ori necesitatea unei examinări mai amănunțite, fapt infirmat prin rezultatul videodermatoscopiei, care a arătat că sunt 3 alunițe banale.
- Factura: La scurt timp, familia primește factura în valoare de 565 lei pentru videodermatoscopie.
- Lipsa de reacție: Părinții trimit solicitări prin aplicația Regina Maria, e‑mail și telefonic pentru a clarifica situația. Timp de două 3 luni nu primesc niciun răspuns. Între timp, abonamentul copilului este blocat, iar mama primește mesaje de la o firmă de recuperare creanțe, prin care i se cere plata facturii.
Poziția autorităților
În urma depunerii unei plângeri la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Iași a transmis un răspuns oficial. Documentul precizează că:
- Actul medical aparţine exclusiv medicului, care decide ce investigații sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului. Videodermatoscopia este clasificată drept investigație suplimentară, neincluzându‑se în consultul de specialitate.
- Abonamentul copilului a oferit reducerea de 100 % la consult; investigația suplimentară rămâne tarifată separat.
- Plângerile privind calitatea actului medical trebuie adresate Colegiului Medicilor, nu ANPC.
Răspunsul ANPC este și mai șocant: se concentrează pe delimitarea responsabilității între actul medical și partea comercială, fără a aborda direct faptul că părintele nu a fost informat despre costul suplimentar.
Ironia situației face ca, la scurt timp după soluționarea primită de la ANPC, să sosească și un răspuns din partea celor de la Regina Maria. Răspunsul era formulat astfel:
„În urma verificărilor efectuate, am identificat faptul că ați înregistrat o plângere în atenția Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
Dorim să vă comunicăm faptul că răspunsul îl veți primi prin intermediul acesteia.”
Ce spune legislația
Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte stipulează că omisiunea unei informații esențiale este considerată practică comercială înșelătoare. O informație esențială poate fi, printre altele, prețul cu toate taxele incluse sau modalitățile de calcul și plată. Fără aceste date, consumatorul nu poate lua o decizie în cunoștință de cauză Lista informațiilor esențiale prevede clar că prețul total și toate costurile suplimentare trebuie comunicate înainte ca serviciul să fie efectuat.
În cazul de față, investigația suplimentară nu a fost explicată, iar părinții nu au primit nicio informație despre cost. Această omisiune contravine legii, iar responsabilitatea de a informa consumatorul îi revine furnizorului de servicii medicale.
Alte cazuri de „facturi surpriză”
Lipsa transparenței nu pare a fi un incident izolat. Pe forumul r/WomenRO de pe Reddit, o altă utilizatoare povestea în 2024 că, după o consultație la Regina Maria, a primit o factură de 330 lei pentru un ecograf pe care medicul îl făcuse fără să îi spună că va costa. Ea relata că i s‑a propus „haideți să facem un eco” și că „medicii nu știu cât costă, nu este de datoria lor”.
Pagina cu recenziile primite pe Google la PONDERAS ACADEMIC HOSPITAL, parte a Retelei de sanatate REGINA MARIA, este plină de plângeri privind faptul că clienții rețelei de sănătate au fost taxați abuziv, fără consimțământul lor.
Astfel de situații sugerează un tipar: investigații suplimentare propuse cu ușurință, fără explicarea costurilor și fără consimțământ formal, urmate de facturare și blocarea abonamentelor în caz de neplată.
Cum se pot proteja pacienții
- Solicitarea prealabilă a costurilor. Pacienții și aparținătorii trebuie să întrebe explicit dacă o investigație este inclusă în abonament și cât costă. Legea obligă furnizorii să dea aceste informații.
- Consimțământ informat. Orice procedură suplimentară trebuie efectuată doar după semnarea unui acord care specifică tariful și descrie investigația.
- Depunerea de plângeri. Pentru servicii facturate abuziv se poate depune sesizare la ANPC, invocând prevederile legii 363/2007 privind practicile comerciale înșelătoare. Pentru eventuale erori de diagnostic se contactează Colegiul Medicilor.
- Păstrarea dovezilor. Este recomandat să fie păstrate documentele, e‑mailurile și mesajele de la furnizorul medical, pentru a demonstra lipsa informării prealabile în eventuale litigii.
Cazul de la Ponderas arată că abonamentele medicale private nu exclud riscul de a primi facturi neanunțate. Deși investigația videodermatoscopiei poate fi utilă din punct de vedere medical, modul în care a fost introdusă – fără informarea părinților și fără consimțământ – contravine legii și practicilor comerciale corecte. ANPC consideră că actul medical nu intră sub jurisdicția sa, însă legea 363/2007 obligă furnizorii să comunice costurile și să obțină acordul clientului înainte de prestarea serviciilor.
Existența altor plângeri similare arată nevoia de transparență și responsabilitate din partea clinicilor private. Până când aceste lucruri se vor schimba, pacienții trebuie să își cunoască drepturile și să ceară clarificări înainte de a accepta orice investigație.
