Bucureștiul se sufocă: poluare record și temperaturi extreme
Capitala României se confruntă cu una dintre cele mai proaste calități ale aerului din Uniunea Europeană, potrivit Agenției Europene pentru Mediu. În 2025, Bucureștiul ocupa penultimul loc între capitalele europene în ceea ce privește poluarea aerului, fiind depășit doar de Atena. Problema este agravată de temperaturile caniculare din timpul verii, care sporesc concentrația de poluanți din atmosferă.
Spațiul verde în declin: 500 de hectare pierdute din 1990 până azi
Un factor major care contribuie la calitatea scăzută a aerului este reducerea constantă a spațiilor verzi. Datele Platformei de Mediu pentru București arată că din 1990 până în prezent s-au pierdut peste 500 de hectare de spații verzi. În același timp, doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case se află la o distanță de sub un kilometru de un parc. Capitala are o medie alarmantă de 0,88 arbori pe locuitor, de trei ori sub recomandarea UE de 3 arbori per persoană.
Urbanizare necontrolată și asfalt peste tot
Aproape 80% din suprafața orașului este acoperită de asfalt sau construcții, ceea ce reduce capacitatea naturală a orașului de a regla temperatura și de a filtra aerul. Lipsa vegetației înseamnă că nu există un filtru natural eficient pentru poluanți, iar efectul de „insulă termică” urbană devine din ce în ce mai pronunțat.
Trafic sufocant: 1,8 milioane de mașini zilnic în București
Poluarea din Capitală este alimentată în principal de trafic. Conform Platformei de Mediu, peste 60% din poluarea aerului din București este cauzată de transportul rutier. În 2024, Bucureștiul și Ilfovul aveau o medie de 640 de autovehicule la 1.000 de locuitori, iar zilnic, peste 1,8 milioane de mașini circulă în oraș, inclusiv cele înmatriculate în alte județe sau aflate în tranzit.
Centralele termice și incinerarea deșeurilor agravează poluarea
Un alt factor nociv este arderea deșeurilor, inclusiv în localitățile din jurul Bucureștiului, precum și emisiile generate de centralele termice. Acestea contribuie cu peste 75% la emisiile de dioxid de sulf, precum și la concentrații ridicate de oxizi de azot și dioxid de carbon. În cartierele capitalei se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale pentru poluanți, inclusiv pentru ozonul la nivelul solului, care devine periculos în zilele caniculare.
Cultura spațiilor verzi – o problemă de mentalitate și management
O altă barieră în calea ameliorării situației este mentalitatea legată de utilizarea spațiilor verzi. În București, persistă regula „nu călcați pe iarbă”, iar multe parcuri sunt îngrădite sau greu accesibile. Chiar și în zonele unde există verdeață, pământul este adesea betonat până la baza copacilor, afectând sănătatea acestora.
Schimbările climatice accentuează problemele de mediu
Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria orașului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obișnuită. Acest climat favorizează apariția smogului fotochimic, o formă periculoasă de poluare care afectează mai ales copiii, vârstnicii și persoanele cu probleme respiratorii.
Soluții propuse pentru îmbunătățirea calității aerului din București
Raportul Platformei de Mediu pentru București propune mai multe măsuri sustenabile, printre care:
- Limitarea traficului rutier în zonele cu niveluri ridicate de poluare;
- Utilizarea de materiale de construcție deschise la culoare, care reduc absorbția căldurii;
- Replantarea și extinderea spațiilor verzi, inclusiv în cartiere și pe acoperișuri;
- Control strict asupra surselor de poluare, inclusiv șantiere și surse rezidențiale neconectate la rețeaua de termoficare;
- Respectarea autorizațiilor de mediu și raportarea neregulilor către autorități.
Fără o strategie coerentă de combatere a poluării și adaptare la schimbările climatice, Bucureștiul riscă să devină un oraș din ce în ce mai greu de locuit. Este nevoie urgentă de implicarea autorităților, dar și de responsabilizare la nivel comunitar, pentru a reda locuitorilor un mediu sănătos și o viață urbană de calitate.
