Peste 1.000 de turiști ar fi cazați în fiecare noapte în imobile din București care prezintă un risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur major. O investigație publicată de cotidianul britanic The Guardian arată că numeroase apartamente din clădiri încadrate în clasa de risc seismic RS1 continuă să fie promovate pe platforme precum Airbnb și Booking.com, deși închirierea lor este interzisă prin lege.
Situația a fost documentată cu ajutorul Re, o organizație românească specializată în reducerea riscului seismic. La sfârșitul lunii mai, reprezentanții organizației identificaseră cel puțin 207 proprietăți care funcționau ilegal în Capitală.
Aceste locuințe aveau, împreună, capacitatea de a găzdui peste 1.000 de persoane în fiecare noapte.
Peste 200 de cazări din clădiri RS1, promovate online
Datele colectate de Re arată că 116 dintre proprietățile identificate erau listate pe Booking.com, iar alte 47 apăreau pe Airbnb. În același timp, 44 de anunțuri erau publicate pe ambele platforme.
Toate proprietățile confirmate se află în clădiri clasificate RS1, cea mai gravă categorie de risc seismic.
În cazul acestor imobile, legislația adoptată în 2024 interzice orice formă de închiriere. Proprietarii care nu respectă interdicția riscă amenzi cuprinse între aproximativ 1.000 și 2.000 de euro.
Cu toate acestea, apartamentele continuă să fie promovate ca locuințe moderne, spații de designer sau proprietăți aflate în zone turistice atractive ale Bucureștiului.
Bucureștiul are peste 400 de clădiri cu risc seismic ridicat
The Guardian amintește că Bucureștiul este considerat cea mai vulnerabilă capitală din Uniunea Europeană din punct de vedere seismic.
Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat prăbușirea a 32 de clădiri în mai puțin de un minut. Peste 1.500 de persoane și-au pierdut viața, iar alte aproximativ 10.000 au fost rănite.
Experții avertizează că producerea unui nou seism major este inevitabilă. În plus, consecințele ar putea fi mai grave decât în trecut, deoarece o parte importantă a fondului imobiliar al orașului s-a degradat în ultimele decenii.
În București există cel puțin 404 clădiri încadrate în clasa RS1. În toate aceste imobile, închirierea locuințelor este interzisă.
Totuși, numărul real al clădirilor nesigure ar putea fi mult mai mare. Doar o mică parte dintre imobilele Capitalei au fost evaluate oficial din punct de vedere seismic.
Riscurile sunt rareori explicate turiștilor
Turiștii care rezervă o cazare cu risc seismic în București nu sunt, de cele mai multe ori, informați clar despre pericol.
Nici Airbnb, nici Booking.com nu le impun proprietarilor să precizeze în anunțuri clasa de risc seismic a clădirilor în care se află apartamentele.
Dintre cele peste 200 de anunțuri analizate, doar două menționau existența unui risc seismic. Chiar și în aceste cazuri, descrierile încercau să minimalizeze problema.
O gazdă susținea că locuința „poate apărea în clasificările mai vechi privind riscul seismic”, adăugând că situația este obișnuită în cazul clădirilor istorice din centrul orașului.
Un alt anunț preciza doar că imobilul are un „punct”. Formularea făcea referire la bulina roșie aplicată pe clădirile vulnerabile, însă explicația era disponibilă numai în limba română. Prin urmare, turiștii străini nu puteau înțelege semnificația avertismentului.
Re acuză lipsa de implicare a platformelor
Matei Sumbasacu, inginer structurist și fondator al Re, susține că organizația a încercat să atragă atenția platformelor asupra proprietăților periculoase.
„Am încercat tot ce era posibil pentru a atrage atenția platformelor asupra acestei probleme, dar ne-au spus că este responsabilitatea proprietarilor, nu a lor”, a declarat acesta.
O turistă care a rezervat, în 2025, două apartamente prin Airbnb în clădiri încadrate RS1 a povestit că riscurile nu erau prezentate clar în anunțuri.
Ana Todor a explicat că a avut impresia că proprietarii și platformele se bazau pe faptul că oaspeții nu vor verifica atent reglementările privind clădirile.
„Când am ajuns acolo, clădirea arăta groaznic din exterior și nu mi-a dat o impresie bună”, a spus turista. Potrivit acesteia, descrierile care minimalizează pericolul sunt „ca un plasture cu Hello Kitty pus pe o crăpătură adâncă”.
Apartamente de 100 de euro pe noapte, în clădiri vulnerabile
Printre proprietățile descoperite de The Guardian și Re se află un apartament prezentat drept „apartament de designer”, situat în zona Pieței Universității.
Locuința era oferită pentru aproximativ 100 de euro pe noapte. Într-o recenzie, un turist menționa că imobilul părea nesigur din exterior.
De asemenea, o gazdă importantă din București promova cel puțin șase apartamente aflate în clădiri cu risc seismic maxim.
Unul dintre acestea, situat în Piața Romană, era prezentat ca o combinație între „farmecul clasic” și „confortul modern”. Descrierea nu evidenția însă riscul structural al clădirii.
Ce răspund Airbnb și Booking.com
Reprezentanții Airbnb au declarat că siguranța utilizatorilor reprezintă o prioritate pentru platformă.
„În prezent, investigăm situația pe baza informațiilor disponibile, pentru a putea lua măsurile adecvate”, a transmis un purtător de cuvânt al companiei.
Booking.com a precizat că proprietarii unităților de cazare au responsabilitatea de a cunoaște și de a respecta legislația locală.
Reprezentanții companiei au mai susținut că platforma dispune de un proces prin care autoritățile pot raporta anunțurile care ridică probleme de siguranță sau legalitate.
Primăria face controale doar în urma plângerilor
Fondatorul Re consideră că Primăria Municipiului București este principala instituție responsabilă pentru siguranța persoanelor care locuiesc sau vizitează orașul.
Matei Sumbasacu acuză însă autoritățile locale că au evitat constant această responsabilitate.
Reprezentanții Primăriei Capitalei au explicat că poliția locală efectuează controale în clădirile cu risc seismic numai în urma unor plângeri.
Instituția a mai precizat că a cerut Ministerului Turismului să includă interdicția de închiriere a apartamentelor din clădirile RS1 în procedura de autorizare a unităților de cazare.
Totodată, aproximativ 3.000 de notificări de informare ar fi fost trimise proprietarilor.
Avertismente cu coduri QR, lipite pe cutiile de chei
După ce a semnalat problema platformelor Airbnb și Booking.com, organizația Re a început să monteze autocolante cu coduri QR pe cutiile de chei ale apartamentelor turistice aflate în clădiri vulnerabile.
Prin scanarea codurilor, turiștii sunt direcționați către informații despre riscul seismic al imobilului în care urmează să se cazeze.
Măsura urmărește să îi informeze direct pe vizitatori, mai ales în situațiile în care proprietarii nu menționează pericolul în descrierea apartamentului.
Doar 35 de clădiri consolidate din 1994 până în prezent
Bucureștiul a înregistrat peste două milioane de vizitatori în 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
În același timp, ritmul consolidării clădirilor vulnerabile rămâne redus. Din 1994 până în prezent, numai 35 de imobile din Capitală au fost consolidate.
Lucrările începute după cutremurul din 1977 au fost întrerupte în perioada regimului comunist, după ce Nicolae Ceaușescu a redirecționat o parte dintre fonduri către construcția Palatului Parlamentului.
În lipsa unor controale constante, a unor informații clare în anunțuri și a unor măsuri rapide de consolidare, turiștii riscă să rezerve apartamente în clădiri periculoase fără să cunoască situația reală.
Cum pot verifica turiștii riscul seismic al unei cazări?
Înainte de rezervarea unui apartament în București, turiștii ar trebui să verifice adresa exactă a imobilului și să consulte listele oficiale ale clădirilor încadrate în clase de risc seismic.
De asemenea, aceștia ar trebui să analizeze fotografiile exteriorului, să citească recenziile și să solicite proprietarului informații clare despre starea structurală a clădirii.
Absența unor explicații din anunț nu înseamnă că imobilul este sigur.
Sursa foto: gandul.ro
