Opera Națională București – clădire emblematică de patrimoniu cultural din România, vedere frontală

9 ianuarie 1954: Deschiderea oficială a Teatrului de Operă și Balet, actuala Operă Națională Română

HTML Image as link
Qries

La 9 ianuarie 1954 a avut loc un moment de referință pentru cultura românească: inaugurarea Opera Națională București, cunoscută inițial sub numele de Teatrul de Operă și Balet. Astăzi, instituția reprezintă cel mai mare teatru liric din România și una dintre cele patru opere naționale ale țării, fiind un simbol al artei muzicale și scenice românești.


Opera Națională București – un reper cultural major

Opera Națională București este principalul centru al operei, baletului și concertelor vocal-simfonice din România. Prin dimensiune, tradiție și repertoriu, aceasta ocupă un loc central în viața culturală a capitalei și a întregii țări.


Scurt istoric al Operei Române

Denumirea de „Opera Română” era utilizată cu mult înainte de existența unei clădiri dedicate. Fondatorul de facto al operei bucureștene a fost George Stephănescu, compozitor, dirijor și profesor, care a luptat constant pentru crearea unei instituții lirice naționale.

Primele spectacole

  • 8 mai 1885 – trupa lirică bucureșteană se lansează oficial sub numele Compania Opera Română
  • Repertoriul inițial includea opere italiene și franceze celebre, dar și opere comice românești
  • Primele mari voci românești apar pe scena bucureșteană

Deși activă din 1885, Opera Română devine instituție independentă, finanțată de stat, abia în 1921. Premiera absolută a noii instituții a fost opera Lohengrin, dirijată de George Enescu.


Clădirea Operei Naționale București

Actuala clădire a fost construită în 1953, după planurile arhitectului Octav Doicescu, pentru a găzdui mari evenimente internaționale ale tineretului. Inaugurarea oficială a avut loc la 9 ianuarie 1954, cu spectacolul Dama de pică de Piotr Ilici Ceaikovski.

Date arhitecturale esențiale

  • Capacitate: 952 de locuri
  • Sală în formă de potcoavă
  • Scenă: 24 m lățime, 20 m adâncime, 30 m înălțime
  • Clasată ca monument istoric (cod B-II-m-B-19004)

Fațada și elementele artistice

Fațada impresionează prin:

  • Portic cu 3 arcade monumentale
  • Statuile celor patru muze
  • Două basoreliefuri:
    • Scenă de operă – sculptori Zoe Băicoianu și Boris Caragea
    • Zborul balerinilor – sculptor Ion Vlad
Basoreliefuri pe fațada Operei Naționale

Interiorul Operei

Sala de spectacole este decorată elegant, punctul central fiind:

  • Candelabrul monumental cu 100 de brațe din cristal aurit
  • Muzeul Operei, situat la ultimul etaj
  • Foaierul Galben, folosit ocazional pentru spectacole, cu o capacitate de aproximativ 200 de locuri
Interiorul sălii de spectacole

Inaugurată la 9 ianuarie 1954, Opera Națională București rămâne un simbol al excelenței artistice românești. Prin istoria sa bogată, arhitectura monumentală și rolul cultural major, instituția continuă să inspire generații de artiști și spectatori, consolidând poziția României pe harta lirică europeană.

În fața clădirii se află bustul lui George Stephănescu, fondatorul Operei Române.

George Stephanescu (1843-1925) - bust de Ion Lucian Murnu
George Stephănescu

sursa foto: operanb.ro

HTML Image as link
Qries
Scroll to Top